Educație pentru sănătate și prim ajutor - Lipide

Lipide

Lipidele sunt substanțe nutritive energetice compuse dintr-un alcool ( glicerol ) combinat în diferite grade cu acizii grași. Principalii constituent ai lipidelor sunt acizii grași.Lipidele sunt componentele de bază a produselor alimentare, care conform concepției actuale,sunt substanțe indispensabile vieții,cu rol important în activitatea organismului.

Aspecte generale

Lipidele constituie o clasă heterogenă de compuși naturali larg răspândiți în organismele vii, caracterizate în general prin structură hidrofobă apolară, care le conferă solubilitate în insolvenți organici și insolubilitate în apă.

Sunt constituienții ai organismelor vii. În bacterie sunt localizate preponderant în membrana celulară și numai în mica proporție în citoplasmă. Plantele se caracterizează în general printr-o compoziție constantă de lipide, în cantități nu prea mari, excepție făcând semințele plantelor oleaginoase ( floarea - soarelui, soia, ricin, măsline, susan, etc ), care conțin însemnate cantități de lipide denumite generic uleiuri.

La animale, lipidele sunt distribuite în toate celulele, compoziția, compoziția în diferite tipuri și proporția lor prezentând unele caracteristici în funcție de țesut. Unele lipide participă la structura celulară și la procesele biochimice. Ele au capacitatea de a compuși complecși ( în special cu proteinele și glucidele ) care participă la realizarea unor procese deosebit de importante. Sub forma complecșilor cu proteinele intră în compoziția membrelor celulare și participă la procesele redox, biosinteza proteinelor, în transportul substanțelor prin membrane.

Complexe ale lipidelor cu proteinele se găsesc și în citoplasma celulelor, precum și în sânge. O cantitate variabilă de lipide se găsește în celulele adipoase de la nivelul țesutului adipos sau în jurul unor organe.

Din punct de vedere funcțional se dinsting lipide de rezervă și lipide structural (sau de constitutie). Originea lipidelor animale poate fi exogenă ( din alimente ) și endogenă ( din biosinteză).

Funcțiile lipidelor

Funcțiile pe care le îndeplinesc lipidele sunt următoarele:

- sunt elemente cu rol calorigen ce furnizează organismului o parte din energia necesara. În comparație cu glucidele si proteinele, ele eliberează o cantitate dublă de energie (9,3 Kcal / g sau 37,7 kj) și ca atare au avantajul furnizării într-un volum mai mic a unei cantitați mai mari de energie;

- sunt constituienți structurali ai celulelor, având rol plastic. Toate celulele au în component lor lipide, în proporție mai mare sau mai mica, țesutul adipos fiind constituit preponderat din lipide, care sunt depozitate ca substanțe de rezervă fie subcutanat, în jurul unor organe, de unde pot fi mobilizate la nevoie, atunci când aportul alimentar nu asigură necesarul de calorii;

- sunt compuși de plecare în sinteza fosfatidelor, acizilor grași nesaturați, tocoferolilor, prostaglandinelor;

- sunt solvenți și transportatori ai vitaminelor liposolubile, absorția vitaminelor fiind corelată cu aportul alimentar de lipide;

- influențează pozitiv gustul și valoarea nutritive a produselor alimentare.

Ca și celelante clase de substanțe organice, lipidele provin în organism atât pe cale exogenă, cât și endogenă. Pe cale exogenă, lipidele depășesc bariera intestinală sub forme și pe căi diferite, în funcție de grupa căruia aparțin. Trigliceridele sunt scindate prin digestia de acizi grași, monoglicidele, digliceride și glicerol. Dintre acestea, primii trei produși, după ce au ajuns în epiteliul intestinului subțire, servesc la resinteza trigliceridelor, sub forma care trec în circulația limfatică și ulterior în cea sanguină, ajungând în țesuturi.

Steridele, care se formează prin hidroliză digestive în colesterol, se absorb sub această formă pe cale limfatică dupî ce au fost emulsionate fin.

Lipidele complexe se pot absorbi parțial ca atare și partial sub forma intestinală a glicerofosfolipidelor și a trigliceridelor, după care intra în circulația limfatică iar produșilor de digestie: acizi grași, acid fosforic, glicerol, colină, inozitol din care primii servesc la resinteza celelante se absorb pe cale sanguină.

Pe cale endrogenă poate fi sintetizată marea majoritate a acizilor grași și lipide. Sediul sintezei acizilor grași este țesutul adipos, ficatul, rinichii si epiteliul intestinal. Substanțele de bază care contribuie la formarea acizilor grași și a lipidelor sunt: glucidele, aminoacizii. Metaboliții precursori ai neosintezei acizilor grași sunt acetatul active malonil - CoA.