Experimentarea Folosirii unor Metode și Procedee Metodice pentru Dezvoltarea Vitezei la Elevii de Ciclu Gimnazial

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

Educaţia fizica si sportul scolar reprezintă activităţi de interes major, prin practicarea cărora se urmareste întărirea capacităţii de sănătate, formarea si dezvoltarea unor trasaturi pozitive de caracter. Educatia fizica si sportiva scolara constituie in conceptia actuala una din verigile cele mai importante ale educatiei fizice si sportului in tara noastra.

Aceasta se datoreaza faptul ca invatamantul si implicit educatia fizica si sportiva scolara cuprinde intreg tineretul nostru aflat la varsta scolarizarii sub aspectul biologic, aceasta reprezentand totodata etapa cea mai favorabila cultivarii talentelor sportive.

Educatia fizica, ca principala activitate de tip motrica e accesibila tuturor varstelor, are obiective generale si diferentiate pentru fiecare subsistem specific ca proces instructiv-educativ in mod deosebit educatia fizica, dar ca si auto educatie fizica este o activitate deliberat construita si desfasurata in vederea perfectionarii, dezvoltarii fizice si a capacitati motrice ale participantilor exercitiilor fizice, in functie de particularitatile de varsta si sex, de cerintele de integrare sociala, specificul unor profesii.

Educatia fizica are un pronuntat caracter formativ in sensul, ca face pregatire pentru "viata' nefiind exclus, ba chiar recomandat caracterul competitiv.

Educatia fizica beneficiza de un numar foarte mare de exercitii fizice, diferentiate si adaptate la toate subsistemele si variabilele. Ea presupune practicarea sistematica si dupa reguli stiitifice a unor exercitii. Necesitatea practicarii exercitiilor fizice in mod sistematic, ca parte componenta a regimului de viata, a capatat un caracter axiomatic pentru omul contemporan.

In schimb punerea in practica a acestui concept are rezolvari diferite in foarte multe cazuri, el nu depaseste stadiul de deziderat.

Educatia fizica desfasurata in randul tinerii generatii scolare reprezinta subsistemul care este cel mai bine organizat.

La nivelul acestui subsistem exista:

- cadre de specialitate în eductie fizica,ca o disciplina de învăţământ;

- programele scolare;

- obligativitatea participarii la forma organizatorica e baza(lectia);

- posibilitatea elevilor de a beneficia de o serie de alte forme bine statuate (gimnastica zilnica,momentul de educatie fizica).

- activitatea sportiva si educativa;

- evaluarea randamentului subiectilor pe baza unor probe si criterii precise.

Educatia fizica si sportiva scolara are de indeplinit obiective educativ distractive specifice, precum subordonarea idealului si functiilor general valabile pentru intreg femomenul de practicare a exercitiilor fizice. Aceasta "minune" , nu poate fi realizata decat prin conceperea si transpunerea în practica a unui proces desfasurat în timp si dupa anumite reguli bine statornicite în sistemul de invatamant. Procesul respectiv include în primul rand o activitate depusa si desfasurata in mod sistematic şi în cel de-al doilea rand,condusa de cadre cu competenta profesionala.

Procesul de educatie fizica sportiva scolara este bilateral, aceasta afirmatie nu trebuie limitata numai la cele doua aspecte pe care le implica, adica instruirea si educatia, ci si la practicarea activa la realizarea sa a celor doi factori implicati:

- cadrul de specialitate (profesorul) e post de „emiţător" în raport cu informatia pe care o detine;

- elevul în postura de receptor a celor transmise;

Important este sa nu delimitam strict atributiile celor doi factori, la doua roluri "emitator si receptor". Pentru ca sa funtioneze eficient procesul respectiv, presupune o relatie corecta intre cei doi factori, o relatie adecvata la noile coordonate ale invatamantului modern.

Se apreciaza ca, chiar daca in invatamant a patruns cibernetica, informatica, si programarea instruirii s-au introdus mijloacele si tehnicile audio¬vizuale, profesorul ramane in continuare factorul principal, indispensabil care trebuie sa se implice in relatii mai subtile de mai mare profunzime.

Educatia fizica si sportiva reprezinta o preocupare costanta pentru toti factorii responsabili de educatia generatiilor in formare, de sanatatea si capacitatea biomotrica a populatiei.

Latura constitutiva a procesului complex de instruire si formare a tinerei generatii, educatiei fizicei a fost recunoscuta contributia la indeplinirea multilaterala a personalitatii in toate perioadele de dezvoltare a societatii. Totodata a fost considerata, ca fiind una dintre principalele forme de calire a organismului, de compensare si recreere. In decursul dezvoltarii societatii, educatia fizica a cunoscut o perioada de inflorire dar si momente de declin. Dupa perioade obscure in care educatia fizica si sportul erau cosiderate in multe tari preocupari minore, acestea revin in prezent pe primul plan cunoscand o noua perioada de inflorire.