Cuprins
- ACTUALITATEA TEMEI
- 1.1 Descrierea probei de bob.pag1
- 1.1.1 Scurt istoric al bobului.pag1
- 1.1.2 Parametrii ce conditionează performanţa în bob.pag4
- 1.1.2.1 Startul. pag4
- 1.1.2.2 Pilotarea bobului şi acţiunile echipajului în bob.pag8
- 1.1.3 Competiţia.pag13
- 1.1.4 Timpii de start.pag15
- 1.1.5 Ordinea de start.pag15
- 1.1.6 Clasamentul.pag16
- 1.1.7 Pârtia.pag16
- 1.1.8 Echipamentul.pag17
- 1.1.9 Construcţia bobului.pag18
- 1.2 Motivarea alegerii temei.pag21
- 1.3 Scopul lucrării.pag22
- CAPITOLUL II
- FUNDAMENTAREA STINŢIFICĂ A STUDIULUI
- 2.1 Tendinţe actuale în pregătirea metodică a boberilor.pag24 2.2 Programarea pregătirii.pag27
- 2.3 Modelul de pregătire.pag28
- 2.4 Conţinutul pregătirii în cadrul antrenamentelor boberilor.pag30
- 2.4.1 Planul anual de pregătire şi concurs.pag30
- 2.4.2 Programul de pregătire.pag31
- 2.4.2.1 Etapizarea pregătirii.pag31
- 2.4.2.2 Calendar competiţional.pag32
- 2.4.2.3 Concurs de verificare.pag33
- 2.4.2.4 Probe de control pe uscat.pag33
- 2.4.2.5 Control medical.pag33
- 2.4.3 Programe de antrenament.pag34
- 2.4.3.1 Periodă de tranziţie.pag34
- 2.4.3.2 Perioadă de pregătitoare.pag36
- 2.4.3.3 Perioadă competiţională(vară).pag39
- 2.4.3.4 Perioadă competiţională(iarnă).pag42
- 2.5 Modele de selecţie şi pregătire a sportivului de înaltă performanţă.pag45
- 2.5.1 Modelul boberului actual.pag45
- 2.5.2 Cerinţele selecţiei.pag46
- 2.5.3 Probe şi norme de control ale capacităţii motrice şi tehnice.pag47
- CAPITOLUL III
- DEZVOLTAREA CALITĂŢILOR MOTRICE IMPLICATE ÎN ANTRENAMENTUL BOBERILOR
- 3.1 Forţa.pag53
- 3.1.1 Consideraţii generale şi definiţii.pag54
- 3.1.2 Factori care determină dezvoltarea forţei.pag54
- 3.1.3 Formele de manifestare a forţei .pag54
- 3.1.4 Mijloace de dezvoltare a forţei.pag55
- 3.1.5 Metode de dezvoltare a forţei.pag57
- 3.1.6 Bazele metodice ale dezvoltării forţei.pag59
- 3.2 Viteza.pag60
- 3.2.1 Consideraţii generale şi definiţii.pag60
- 3.2.2 Factori care condiţionează valoarea vitezei.pag60
- 3.2.3 Formele de manifestare a vitezei.pag61
- 3.2.4 Mijloacele de dezvoltare a vitezei.pag63
- 3.2.5 Metode de dezvoltare a vitezei.pag64
- 3.2.6 Bazele metodice ale dezvoltării vitezei.pag65
- 3.3 Îndemânarea.pag66
- 3.4 Rezistenţa.pag67
- 3.5 Calitaţi motrice combinate.pag68
- 3.5.1 Forţa în regim de viteză.pag68
- 3.5.2 Viteza în regim de forţă .pag69
- 3.5.3 Îndemânare în regim de viteză .pag69
- CAPITOLUL IV
- ORGANIZAREA STUDIULUI
- 4.1 Organizarea, condiţii de abordare a studiului privind adunarea de date.pag71
- 4.1.1 Metoda convorbirii.pag71
- 4.1.2 Metoda studiului de specialitate.pag72
- 4.1.3 Metoda observaţiei.pag72
- CAPITOLUL V
- STATISTICA REZULTATELOR INTERNAŢIONALE
- PE ANII 2002- 2003-2004
- 5.1 Rezultate la nivel european.pag73
- 5.2 Rezultate la nivel mondial.pag75
- 5.3 Rezultate la nivel olimpic.pag76
- CAPITOLUL VI
- CONSTATĂRI.pag77
- BIBLIOGRAFIE.pag79
Extras din proiect
CAPITOLUL I
CAPITOLUL I
ACTUALITATEA TEMEI
1.1 DESCRIEREA PROBEI DE BOB(iarna)
1.1.1 Scurt istoric al probei de bob
Bobul este o disciplină sportivă de iarnă , care se desfăşoară pe o pistă specială. Această pistă conform regulamentelor de concurs constă în coboârea unor piste de gheaţă special amenajate cu ajutorul unor vehicule de construcţie specifică numite ’’boburi’’.
Bobul un sport al curajului şi bărbaţiei, cucereşte pe zi ce trece noi adepţi.Tinerii dornici să-şi încerce curajul şi posibilităţile sunt pretutindeni,căci tinereţea este dinamică, impetuoasă. Ei vin să practice bobul pentru plăcerea şi bucuria pe care le-o procură alunecarea pe gheaţă, ambianţă cu totul aparte a luptei cu timpul şi meandrele traseului, neprevăzutul.
Deşi sania a fost un mod de transport de-a lungul secolelor ,bobul ca sport a început doar pe la sfârşitul secolului al XIX-lea când elveţienii au ataşat un mecanism de conducere (de dirijare) unui tobogan.
În 1879, a fost fondat primul club de bob din lume în St.Moritz, Elveţia,
îmbolbind evaluarea acestui sport în staţiuniile de iarnă pretutindeni în Europa. Mărturii repetate arată că în acest spaţiu au avut loc primele amenajări şi întreceri. Astfel în 1879 apare prima pârtie taluzată între localităţile Schatzalp şi Davos. În 1904 este construită pârtie artificiala care va înlocui pe cea de la Cresta Run, considerată periculoasă .Deja în 1914 concursurile de bob aveau loc pe largă varietate de piste naturale(cu gheaţă naturală).
Primele boburi (sănii) de concurs au fost fabricate din lemn, dar au fost repede înlocuite cu sleduri din oţel, numite boburi după felul în care membrii echipajelor se mişcau repede în spate şi în faţă pentru a-şi mări viteza de alunecare.
În 1923 fost fondată Federaţia Internaţională de Bob(FIBT-„Federation internationale de bobsleigh et de tobogganing”),iar un an mai târziu s-au organizat pentru prima dată în cadrul J.O. coborâri cu bobul de patru persoane. A avut loc o cursă de echipaje de patru la prima olimpiadă de iarnă din toate timpurile în Chamonix ,Franţa. Cursa cu echipaj de 2 persoane a fost adăugată ca probă de concurs la Olimpiada din 1922 în Lake Placid, SUA, un format care a rămas până în zilele noastre.
Concursurile de bob au început ca fiind o activitate pentru cei bogaţi şi aventuraţi, care se adunau în staţiuniile montane la sfârşit de săptămână atât pentru concursuri cât şi pentru petreceri.
Nu existau antrenamente.Concurenţii doar cumpărau sau închiriau un bob (sled), începeau ca simpli pasageri şi apoi treceau la conducere după câteva coborâri.
Deja prin anii 1950, sportul după cum îl ştim azi,începea să prindă contur.
În momentul în care marea importanţă a startului a fost recunoscută, atleţi puternici şi rapizi au fost aduşi la bob. În cea mai mare parte atleţi, dar şi gimnaşti sau practicanţi ai altor sporturi, care puteau să împingă puternic bobul la start erau din ce în ce mai căutaţi.
În 1952, o severă schimbare de regulă în ceea ce priveşte limitarea greutăţii totale a echipajului şi a bobului a pus capăt erei boberilor super-grei, şi a pus baza acestui sport ca un concurs de cel mai înalt calibru.
Cu trecerea timpului construcţia sledurilor şi a pistelor a avansat. În zilele noastre echipajele de top din lume se antrenează tot anul şi concurează în general pe piste artificiale(cu gheaţă artificială) cu sleduri(boburi)de înaltă tehnologie, făcută din fibră de sticlă şi oţel.
Până la începuturile Cupei Mondiale, la jumătatea anilor 1980,succesul în bob era determinat doar de evoluţia la Olimpiade ,Campionatele Mondiale şi Europene. Cupa Mondială a adăugat însă ,de la naşterea sa o nouă şi interesantă dimensiune acestui sport.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Bibliografie.doc
- Cuprins.doc
- Lucrare de diploma.doc