Adresarea IP

1. Introducere în retelele de calculatoare

Cerinte necesare realizarii unei conexiuni

Conexiunea fizica între un calculator si o retea se realizeaza cu ajutorul unui card de expansiune numit placa de retea (Network Interface Card - NIC). Conexiunea fizica este folosita pentru transferul de semnale între calculatoare.

Conexiunea logica foloseste standarde numite protocoale. Un protocol este o descriere formala a unui set de reguli si conventii care stabilesc modul de comunicare între echipamentele dintr-o retea. Protocolul TCP/IP (Transmission Control Protocol/Internet Protocol) este principalul protocol folosit.

Ultima parte a conexiunii o reprezinta aplicatia care interpreteaza datele si le afiseaza într-o forma mai simpla. Aplicatiile lucreaza împreuna cu protocoalele pentru a trimite si primi date.

Placa de retea

Placa de retea este un circuit electronic ce permite comunicarea între calculator si retea. Se monteaza, de obicei, într-un slot de pe placa de baza a calculatorului si furnizeaza interfata de conexiune cu reteaua. Tipul placii de retea trebuie sa corespunda cu mediul si protocolul folosite în retea.

Placa de retea comunica cu reteaua printr-o conexiune seriala si cu calculatorul printr-o conexiune paralela.

Exemple de protocoale: Ethernet, Token ring, FDDI.

Tipuri de medii de comunicatie: twisted-pair, coaxial , wireless, fibra optica.

Elemente matematice de baza

Calculatoarele folosesc si stocheaza date cu ajutorul unor comutatoare electronice care sunt fie ON, fie OFF. Calculatoarele pot întelege si folosi numai date care sunt reprezentate în acest format. 1 este reprezentat printr-o stare ON, iar 0 este reprezentat printr-o stare OFF. Simbolurile 1 si 0 sunt denumite digiti binari sau biti.

0 binar poate fi reprezentat printr-o tensiune de 0V.

1 binar poate fi reprezentat printr-o tensiune de +5V.

Calculatoare sunt proiectate sa foloseasca grupuri de câte 8 biti, numite byte. Un byte este o locatie de stocare unica si reprezinta o valoare sau un caracter unice. Numarul total de combinatii de 1 si 0 este 256. Domeniul de valori al unui byte este între 0 si 255.

Unitati Definitie Bytes Biti

Bit (b) Digit binar, 1 sau 0 1 1

Byte (B) 8 biti 1 8

Kilobyte (KB) 1 kilobyte = 1024 bytes 1000 8.000

Megabyte (MB) 1 megabyte = 1024 kilobytes = 1.048.576 bytes 1 milion 8 milioane

Gigabyte (MB) 1 gigabyte = 1024 megabytes = 1.073.741.824 bytes 1 miliard 8 miliarde

Terabyte (TB) 1 terabyte = 1024 gigabytes = 1.099.511.627.778 bytes 1 trilion 8 trilioane

Sistemul de numeratie în baza 10 (zecimal)

Pozitia valorii

BazaExponent 103 = 1000

102 = 100

101 = 10

100 = 1

Numar de simboluri 10

Simboluri 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9

Sistemul zecimal se bazeaza pe puteri ale lui 10. Fiecare valoare a unei coloane, luate de la stânga la dreapta, se înmulteste cu numarul 10 (baza) ridicat la o putere (exponentul). Valoarea exponentului depinde de pozitia coloanei. Citind de la dreapta la stânga, prima pozitie reprezinta 100 (1), a doua pozitie reprezinta 101 (10), a treia 102 (100) s.a.m.d.

Exemplu: 2134 = (2×103) + (1×102) + (3×101) + (4×100)

Sistemul de numeratie în baza 2 (binar)

Pozitia valorii

BazaExponent 27 = 128 23 = 8

26 = 64 22 = 4

25 = 32 21 = 2

24 = 16 20 = 1

Numar de simboluri 2

Simboluri 0, 1

Calculatoarele recunosc si proceseaza datele folosind sistemul de numeratie binar. Aceasta utilizeaza doar doua simboluri, 1 si 0. Pozitia fiecarui digit, de la dreapta la stânga, reprezinta 2 (baza) ridicat la o putere (exponentul) începând de la 0.

Exemplu: 10110=(1×24=16)+(0×23=8)+(1×22=4)+(1×21=2)+(0×20=1)=22

- Conversia unui numar din baza 10 în baza 2 se poate face prin împartirea succesiva a numarului zecimal la 2.

- Conversia unui numar din baza 2 în baza 10 se poate prin înmultirea fiecarui digit binar cu 2 (baza) ridicat la o putere (exponentul) corespunzatoare pozitiei acestuia si însumarea rezultatelor.

- Adresele desemnate calculatoarelor sunt numere binare de 32 de biti. Pentru a se lucra mai usor cu aceste adrese, numarul de 32 de biti este împartit în patru grupuri de câte 8 biti, fiecare grup fiind apoi convertit în echivalentul zecimal. Adresele vor fi reprezentate ca patru numere zecimale separate prin puncte.

Daca numarul zecimal care este convertit este mai mic decât 128, trebuie adaugate zerouri la stânga numarului binar echivalent pâna când se ajunge la numarul total de 8 biti.