Dispozitive de navigație prin satelit

1.Istoria GPS-ului

GPS-ul a fost proiectat iniţial pentru aplicabilitatea sa în domeniul militar la începutul Războiului Rece în anii 1960, deşi ideea a venit odată cu lansarea navei spaţiale sovietice Sputnik în 1957.

Sistemul de poziţionare globală (GPS) - reţea de sateliţi care orbitează în jurul Pământului în puncte fixe deasupra planetei, transmiţând semnale tuturor receptorilor GPS de pe Pământ. Aceste semnale conţin un cod de timp şi un punct de date geografice care permit utilizatorului să primească poziţia exactă în care se află, viteza şi ora din orice regiune de pe planetă.

GPS Transit a fost primul sistem satelit lansat de SUA şi testat de Armata Marină SUA în 1960. Doar cinci sateliţi orbitau Pământul pentru a permite navelor să îşi verifice poziţia pe mare din oră în oră. Succesorul modelului Transit, a fost satelitul Timation în 1967, care a demonstrat că ceasuri atomice de înaltă precizie pot fi controlate în spaţiu. Sistemul GPS s-a dezvoltat rapid pentru scopuri militare, cu un total de 11 sateliţi de tipul "Block I" lansaţi între 1978 şi 1985.

Totuşi, atacul URSS asupra avionului Coreean de pasageri - zborul 007 - în 1983, a făcut ca Administraţia Regan să ofere sistemul GPS pentru a fi utilizat în segmentul civil, astfel încât el şi-a găsit aplicabilitatea în domeniul aviatic şi cel naval pentru ca diferitele mijloace de transport să îşi poată verifica poziţia şi să poată evita invadarea teritoriilor străine.

Dezastrul provocat de nava spaţială NASA SS Challenger în 1986 a încetinit evoluţia sistemului GPS şi abia în 1989 s-au lansat primii sateliţi Block II. Până în vara lui 1993, SUA a lansat cel de-al 24-lea satelit Navstar pe orbită, care a completat constelaţia modernă GPS de sateliţi - o reţea de 24 de sateliţi - cunoscută acum sub denumirea de Sistem de Poziţionare Globală, sau GPS. Un număr de 21 de sateliţi din constelaţie erau activi în permanenţă, iar alţi 3 erau de rezervă. În prezent, reţeaua GPS are aproximativ 30 de sateliţi activi în constelaţia GPS.

Astăzi, GPS-ul este utilizat în zeci de domenii, inclusiv în cel aviatic şi în cel naval, găsirea rutelor pentru şoferi, crearea hărţilor, cercetare seismică, studii climatice şi jocuri de căutare de comori.

2.”Definitia” GPS-ului

GPS-ul este sistemul de poziţionare globală. Este o reţea de staeliţi care trimit pe Pământ detalii precise asupra poziţiei lor în spaţiu. Semnalele sunt recepţionate de dispozitive GPS, precum dispozitivele SatNav şi sunt utilizate pentru a calcula poziţia exactă, viteza cu care circulă un autoturism şi ora exactă la care se află într-o anumită locaţie.

GPS-ul este cunoscut pentru utilitatea sa militară şi a fost dezvoltat iniţial de SUA pentru a fi folosit în Războiul Rece.

Încă din anii 1980, GPS-ul a devenit disponibil pentru toţi cei care deţineau un dispozitiv de receptare a semnalului GPS. Companii aeriene, companii navale, transportatorii tereştrii de mărfuri, şi şoferii de pretutindeni folosesc sistemul GPS pentru a găsi anumite vehicule, pentru a urma cea mai rapidă rută care îi poate duce din punctul A în punctul B.