Echipamente de Radioemisie

Rolul radioemiţătorului

Din analiza structurii unui SRC rezultă că rolulul unui RE constă în a prelucra mesajul primit de la sursa de mesaje, aducându-l la o formă adecvată transmisiei spre punctele de recepţie cu ajutorul undelor electromagnetice.

Principalele funcţii ale unui RE sunt:

-generarea semnalului purtător

-prelucrarea semnalului generat pentru a fi adus la parametrii necesari

-prelucrarea finală a semnalului modulator în vederea modulaţiei

-realizarea modulaţiei

-prelucrarea semnalului modulat pentru a fi adus la nivelul necesar excitării antenei de emisie

-transformarea semnalului electric modulat în undele electromagnetice cu ajutorul antenei de emisie AE

Pentru a realiza aceste funcţiuni schema de principiu a unui RE trebuie să aibă structura din figura 1.

Fig. 1 Shema bloc a unui radioemiţător.

Oscilatorul pilot împreună cu separatorul (OP + S), au rolul de a furniza oscilaţii de frecvenţă foarte stabilă într-o gamă impusă. În prezent se folosesc tot mai mult sintetizoare care au la bază tot oscilatoare cu frecvenţă stabilizată (în majoritatea cazurilor cu cuarţ).

Lanţul de ARF de putere mică, multiplicatorul de frecvenţă ţi eventual schimbătorul de frecvenţă împreună cu oscilatorul local (SF şi OL), prelucrează semnalul astfel încât să poată comanda etajul final.

Pentru a înţelege şi mai bine acest mod de clasificare şi simbolizare, în continuare sunt prezentate câteva exemple practice de notare:

- telefonie cu modulaţie de amplitudineA3E

- telegrafie întreţinutăA1A

- telegrafie modulatăA2A

- telefonie BLUJ3E

- telegrafie prin deplasare de frecvenţăF1B sau F1A,ş.a.m.d.

Regulamentul de radiocomunicaţii mai prevede şi alte caracteristici care se pot simbo9liza, cum ar fi lărgimea de bandă, natura multiplexării etc. şi care completează simbolul de mai sus.

Lărgimea benzii unei emisiuni se exprimă prin 3 cifre şi o literă. Litera ocupă poziţia virgulei şi reprezintă unitatea lărgimii de bandă.

Exemple: 400 HzH400

3,4 KHz3K40

2 MHz2M00

8,25 GHz8G25

Etajul ARF de putere furnizează semnalului de transmis energia necesară excitării sistemului radiant prin intermediul circuitului de adaptare (CA), iar etajul AJF prelucrează semnalul util încât să poată modula semnalul purtător de RF.

Modulaţia se poate face la nivele diverse având în vedere şi tipul emisiunii.

RE mai dispun în general şi de sisteme de comandă, de blocare şi semnalizare, iar cele de puteri medii şi mari necesită şi de sisteme de răcire.

Schema mai complete se vor da în cazuri particulare ţinând seama de tipul concret al emisiunii.

Clasificarea radioemiţătorilor

Radioemiţătoarele sunt în prezent de o mare diversitate şi se pot clasifica după mai multe criterii:

•După puterea de ieşire, radioemiţătoarele sunt:

- de foarte mică puterePE  3W

- de putere micăPE = 3100W

- de putere mediePE = 0,13KW

- de putere marePE = 3100KW

- de foarte mare puterePE = 100KW

•După gama frecvenţei de lucru (corespunzătoare benzilor pentru unde herţiene), radioemiţătoarele sunt:

- de UL (LF) când = 10 1 km

- de UM (MF) când = 1000 100 m

- de US (HF) când = 100 10 m

- de unde metrice (VHF) când = 10 1 m

- de unde decimetrice ş.a.m.d.

•După tipul semnalului de modulaţie, radioemiţătoarele sunt:

-telegrafice

-telefonice

-de RD sonoră

-de TV etc.

•După destinaţie, radioemiţătoarele se pot clasifica:

-de RD

-de radiolegături (telegrafice, telefonice etc.)

-de radionavigaţie (radiobalize, radioforuri)

•După modul de exploatare, se disting radioemiţătoare:

-fixe

-portabile

-mobile maritime

-pentru aeronave

-mobile terestre etc.