Gestionare de Fișiere și Ferestre în Linux

1. Aspecte generale despre managerele de fişiere

1.1. Consideraţii generale

La sfarşitul secolului trecut s-au purtat multe discuţii (dintre care multe continuă încă) cu privire la importanţa diferitelor descoperiri ale omenirii.În orice fel de top, Internetul şi-a gasit locul (binemeritat) ca fiind un element esenţial al civilizaţiei moderne. Internetul poate fi un element de transport pentru orice fel de informaţie. Pentru a găsi si vizualiza această informaţie este nevoie de programe specializate care ştiu să traducă informaţia care circulă pe firele de diverse tipuri ale Internetului în text, imagini, filme, sunete. Nu e de mirare că acest tip de programe au devenit la rândul lor extrem de importante, de multe ori aducând dupa ele definiţia calităţii unui mediu de lucru. Mulţi oameni tind sa devină sentimentali când vorbesc despre browserul lor preferat susţinând cu pasiune calitaţile acestuia.

Această descriere nu încearcă să intre în categoria textelor "angajate" în această competiţie. Programele din zona "Open Source" sunt dezvoltate de oameni entuziaşti in timpul lor liber, care au ajuns sa aibă o complexitate si o calitate similară şi de multe ori superioară alternativelor comerciale

Apariţia şi evoluţia managerelor de fişiere din Linux este puternic legată de istoria GNU⁄Linux-ului. La început, acestea au fost sub formă de linie de comandă şi mijloace grafice generice şi au progresat la cele specifice desktop-ului, devenind tot mai sofisticate pe parcurs (s-au adaugat, de exemplu, butoane noi şi uzul mouse-ului). Astăzi, mai mult de o duzină de opţiuni subliniate aici vor servi utilizatorilor cu interese din cele mai variate şi mai extinse.

Managerul de fişiere este un prgram care permite lucrul cu acestea. El este necesar pentru a avea acces mai uşor la informaţie structurand-o după dorinţele utilizatorului. Informaţia fiind organizată sub formă de fişiere şi directoare, majoritatea timpului pe care îl petrecem în faţa computerului este dedicat creerii si organizării diferitelor tipuri de fişiere si directoare. Aproape toate programele pe care le folosim conduc în cele din urmă la creerea unuia sau mai multor fişiere. Frecvent simţim nevoia să schimbăm locul unor fişiere sau să le ştergem sau să le redenumim. În decizia de a şterge, muta sau copia un fişier, de mare folos este posibilitatea de a vedea ce conţine acel fişier. Managerele de fişiere au avut întotdeauna anumite posibilităţi de vizualizare a conţinutului fişierelor, posibilităţi de evaluare a spaţiului ocupat de directoare, posibilităţi de selecţie avansată a fişierelor după anumite criterii, etc.

Multe managere de fişiere moderne nu mai încearcă să devină aplicaţii care să integreze toate opţiunile, începand cu copierea de fişiere, până la arhivarea lor, în acelaşi pachet unic. În unele cercuri, acestea chiar par a fi considerate demodate, judecând după faptul că multe distribuiţii nu mai includ un manager pe desktop şi unii utilizatori par a prefera instrumente de căutare ca Beagle pentru a-şi organiza fişierele în directoare. Cu toate acestea, chiar şi cele mai vechi managere de fişiere rămân utile, şi pot funcţiona chiar mai bine decât opţiuni mai noi pentru unii utilizatori, depinzând de preferinţele lor în privinţe ce de exemplu avantajele relative ale folosirii tastelor cheie versus click-urilor mouse-ului.

1.2. Alegerile linii de comandă

Utilizând un manager de fişiere în linie de comandă e ca şi cum te-ai întoarce în timp. Cele mai multe dintre ele sunt bazate pe Norton Commander, vechiul standard pentru DOS. Atât Midnight Commander, cât şi FD Clone afişează două panouri şi folosesc atât tastele funcţionale, cât şi tastele cheie pentru a manipula fişierele selectate. Midnight Commander merge atât de departe încât împrumută schema de culori albastru cu albastru deschis a Norton Commander-ului.

Managerele de fişiere linie de comandă nu doar compactează o mare funcţionalitate în programe mici, dar şi includ frecvent funcţii care nu se găsesc în multe managere desktop de fişiere, cum ar fi un client FTP în măsura în care împrumută funcţiile tastelor. Chiar dacă îţi petreci majoritatea timpului pe desktop, ar trebui probabil să te familiarizezi cu un manager de fişiere linie de comandă pentru cazurile rare în care îţi va trebui. Din fericire, acest lucru nu este greu de făcut.

1.3. Alegerile grafice generice

În distribuţiile mari şi bine împământenite ca Debian poţi găsi pachete pentru aproximativ o duzină de de managere de fişiere concepute pentru X Window System sau sisteme de operare gen Unix, mai degrabă decât pentru un manager fereastră specific sau desktop sau pentru GNU/Linux în particular. Unele, cum ar fi Desktop File Manager (DFM), sunt reminiscenţe ale vederii spaţiale moderne în GNOME.

Totuşi, pentru un utilizator modern, multe dintre aceste alegeri arată extrem de învechite, fără opţiunea drag-and-drop, fonturi clasice, sau printare CUPS. Managerul de fişiere Gentoo (a nu fi confundat cu distribuţia aceluiaşi nume) suportă doar caractere ASCII, şi nu poate sorta unele din caracterele într-un modern UTF-8 local.

Multe dintre managerele de fişiere generice disponibile sunt mai mult sau mai puţin tranziţii directe de la perechile lor în linie de comandă. Multe, cum ar fi emelfm, suportă tastele cheie la fel ca echivalentele lor în linie de comandă, în timp ce altele, cum ar fi FileRunner şi Worker, includ o paletă de opţiuni cu o formidabilă acoperire prin butoane. Principala diferenţă între aceste programe şi perechile lor în linie de comandă e că managerele generice de fişiere includ memorarea paşilor făcuţi într-un istoric, însemnarea paginilor de interes, recunoaşterea pentru securitate – deşi în unele cazuri prin configurare manuală – şi o mare varietate de vederi ale listelor de subdirectoare şi ale atributelor fişierelor.

Managerele generice de fişiere reflectă nevoile utilizatorilor de GNU⁄Linux la momentul în care acestea au fost scrise pentru prima dată, în urmă cu şapte sau opt ani, cu opţiuni integrate pentru comenzi ca diff, mount şi symlink – aspecte la care managerele de fişiere mai recente au renunţat. O alegere mai meticuloasă este TkDesk, care, pe langă oferirea simultan de vedere arborescentă şi două panouri adiţionale, deasemenea include o fereastră flotantă configurabilă pentru aplicaţii folosite în mod curent. În general, cu cât eşti mai tocilar şi mai puţin dependent de mouse, cu atât este mai probabil că vei aprecia aceste aplicaţii.