Procesor JAVA in Baza Arhitecturii RISC

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Procesor JAVA in Baza Arhitecturii RISC.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 12 fisiere doc de 105 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Nastas Vitalie

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Electronica

Cuprins

INTODUCERE 5
1. NECESITATEA UTILIZĂRII ŞI PARTICULARITĂŢILE DE FUNCŢIONARE A JAVA VIRTUAL MACHINE 7
1.1. Noţiuni generale. 7
1.2. Destinaţia Java Virtual Machine 7
1.3. Conceptele limbajului de programare JAVA 8
1.4. Lansarea maşinii virtuale 16
2. REALIZĂRI ÎN DOMENIU 63
2.1. Coprocesorul JStar 63
2.2. Nucleul JAVA – Espresso 64
2.3. Procesorul JAVA – MOON 65
2.4. Generalizare 66
3. MODELELE ARHITECTURALE ALE PROCESORULUI JAVA 69
3.1. Generalităţi 69
3.2. Funcţiile JVM 70
3.3. Organizarea structurală şi algoritmul de funcţionare a
procesorului JAVA 72
4. STRUCTURA ŞI MODUL DE FUNCŢIONARE A
PROCESORULUI 77
4.1. Caracteristici generale 77
4.2. Structura generală internă a procesorului 78
4.3. Unitatea de registre 79
4.4. Unitatea de interfaţare cu magistrala 80
4.5. Stiva 81
4.6. Unitatea de execuţie a intrucţiunilor 81
4.7. Unitatea de execuţie a instrucţiunilor în virgulă flotantă 82
4.8. Unitatea de control 82
4.9. Unitatea de control a microprogramelor 83
4.10. Unitatea de dirijare cu thread-urile 84
5. CALCULUL PARAMETIRLOR ECONOMICI 86
5.1. Introducere 86
5.2. Etapele de proiectare 87
5.3. Estimarea cheltuielilor materiale 89
5.4. Calculul remunerării muncii 90
5.5. Calculul defalcărilor în fondul social de asigurare 91
5.6. Estimarea cheltuielilor pentru arenda calculatorului 91
5.7. Estimarea cheltuielilor pentru regie 92
5.8. Estimarea cheltuielilor totale pentru elaborare 92
5.9. Calculul efectului economic 93
6.PROTECŢIA MUNCII 96
6.1. Introdcere 96
6.2. Analiza condiţiilor de muncă 97
6.3. Cerinţele ergonomice privitor locul de muncă 98
6.4. Calcularea iluminatului natural 99
6.5. Securitatea antiincendiară în sălile de calcul 101
CONCLUZII 104
BIBLIOGRAFIE 105

Extras din document

1. Necesitatea utilizării şi particularităţile de funcţionare a Java Virtual Machine

1.1. Noţiuni generale

JAVA este un limbaj de programare concurent, orientat pe obiect. Sintaxa sa e similara cu cea a limbajului C, C++ însă concomitent exclude unele particularităţi care fac limbajele C şi C++ complexe şi confuze. Limbajul JAVA a fost conceput pentru elaborarea softului pentru reţele, astfel asigură lucrul concomitent cu mai multe calculatoare şi securitatea înaltă a datelor. Aceasta se demonstrează prin faptul că codul compilat circulă prin reţea, comunică cu calculatoarele şi asigură clienţii că nu există nici un pericol de lansare.

Popularitatea tehnologiei World Wide Web face ca limbajul JAVA să fie şi mai interesant. Posibilităţile de a realiza o pagină web cu ajutorul limbajului HTML sînt destul de limitate, deoarece în prezent e necesar de a reflecta tot mai multă şi mai multă informaţie. Deci se ajunge la întrebarea: cum de extins aceste posibilităţi.

Această problemă a fost rezolvată de către firma Sun implementînd posibilitatea de utilizare combinată a limbajului JAVA şi HTML. Astfel codul programului este copiat concomitent cu codul paginii. Înainte de a fi acceptate de către browser programele verifică dacă nu există nici un pericol de lansare şi securitatea datelor. Asemenea paginilor HTML, programele compilate sînt independente de reţea şi de calculatorul gazdă.

1.2. Destinaţia Java Virtual Machine

Java Virtual Machine (JVM) este baza ce uneşte platformele JAVA şi JAVA 2. Ea este componenta tehnologiei care duce răspunderea de independenţa hard şi soft. Ea are două funcţii de bază: executarea codului şi protecţia datelor. JVM este o maşină abstractă. Asemenea unei maşini reale, JVM are un set de instrucţiuni bine definit şi dirijează cu memoria în timpul rulării.

Primul prototip a JVM a fost implementat de către Sun Microsystems, Inc., care emula setul de instrucţii a unui robot de asamblare. În prezent implementarea JVM a firmei Sun, componentă a produselor JavaTM 2 SDK şi JavaTM 2 Runtime Enviroment, emulează o Java virtual machine pentru Win32 şi Solaris foarte complexă şi sofisticată. Totuşi JVM nu include unele particularităţi hard precum şi soft. Spre exemplu, ea nu este inerent întreruptă, astfel întreruperile trebuie prevăzute de către program. Aceasta s-a realizat şi reieşind din faptul că programele trebuie să fie independente de calculatorul pe care se lansează precum şi de sistemul de operare. Emularea JVM în cadrul procesorului fizic este reprezentată în figura 1.1.

JVM este independentă total de limbajul de programare JAVA. Legătura între ele este efectuată prin fişiere ce conţin bytecodul programului, aşa numitele fişiere CLASS. Un fişier class conţine instrucţiunile JVM (sau bytecodul), tabelul de simboluri precum şi altă informaţie suplimentară.

Pentru securitate, JVM impune un format strict a codului în fişierul class. Totuşi unele limbaje ce au funcţionalitatea de crea fişiere de tip class, pot fi de asemenea primite (executate) de către JVM. Unele limbaje au implementat această posibilitate pentru a asigura portabilitatea programelor pentru diferite platforme, astfel folosind JVM ca o maşină portabilă a programelor.

1.3. Conceptele limbajului de programare JAVA

Codul unic. Programele scrise în limbajul JAVA utilizează caracterele Unicod pentru codificare, versiunea 2.1, accesibil pe adresa http://www.unicode.org. Toate elementele de intrare a unui program JAVA sînt formate în exclusivitate din caractere ASCII, excepţie fac numai comentariile şi datele de tip string.

Identificatorii. Identificatorii pot fi de o lungime nelimitată incluzînd litere şi numere, prima din care trebuie să fie literă. Literele sînt accesibile în aşa mod ca fiecare programator poate utiliza identificatori în limba sa natală. Caracterele sînt verificate cu ajutorul metodelor Character.isJavaLetter şi Character.isJavaLetterOrDigit.

Tipuri şi valori. Limbajul Java are o evidenţă strictă a tipurilor, ceea ce însemnă că fiecare variabilă şi fiecare expresie are un tip care e recunoscut în procesul de compilare. Tipurile limitează valorile pe care le poate căpăta o variabilă sau pe care le poate produce o expresie, limitează operaţiile suportate de acele valori şi determină însemnătatea acelei operaţii. Stricteţea tipurilor ajută la detectarea erorilor la stadia de compilare a programului.

Toate tipurile sînt divizate în două categorii: tipuri primitive şi referenţiale. Este de asemenea tipul null, destinat pentru expresiile ce nu au valoare, care nu are nume. Referinţa nulă este o valoare valabilă numai pentru expresii de tip null şi poate totdeauna fi convertită în alte tipuri referenţiale. Tipul primitiv este un tip care este predefinit de către limbajul JAVA. Valorile primitive nu-şi partajează starea cu alte valori primitive. Tipurile primitive sînt de tip boolean şi numerice. Tipurile numerice sînt întregi şi cu virgulă flotantă. Tipurile întregi sînt: byte, short, int şi long, a căror valori sînt de 8, 16, 32 şi 64 biţi. Tipurile cu virgulă flotantă sînt float şi double, care sînt conceptual asociate cu 32 biţi - precizie simplă şi 64 biţi - precizie dublă IEEE 754. Tipurile de date suportate de JVM sînt reprezentate în figura 1.2.

Operatorii pentru valori întregi. Limbajul de programare JAVA include un număr de operatori ce operează cu valori întregi pentru operaţii logice, aritmetice, de incrementare şi decrementare, logice bit cu bit, de deplasare.

Fisiere in arhiva (12):

  • desene
    • ddd.doc
    • ddd1.doc
    • ddd2.doc
  • CAPIT1.DOC
  • CAPIT2.DOC
  • CAPIT3.DOC
  • CAPIT4.DOC
  • CONCL.DOC
  • CUPRINS1.DOC
  • ECONOM.DOC
  • INTRO.DOC
  • MUNCA.DOC

Alte informatii

Este un proiect pe tema "Procesor JAVA în baza arhitecturii RISC", realizat in cadrul facultatii de Telecomunicatii.