Receptoare Electrice

Introducere

Un vechi proverb chinezesc potrivit caruia o imagine valorează cat o mie de cuvinte reprezintă un adevar ce nu are nevoie de demonstraţie pentru ca avem de a face cu aceaste adevaruri in fiecare zi din viata noastră.Organul vederii, ochiul, joaca rolul “camerei de luat imagini” , care le transmite creierului, ajunse aici, ele sunt selectate si interpretate, din această operaţie complexă rezultand fenomenul vederii.Pentru ca ochiul sa recepteze imagini , prezenta luminii este indispensabilă.Omul a inteles asta de la inceputul existenţei sale această necesitate cautand mijloacele de a o realiza.Pe masura dezvoltării civilizatiei umane, lumina a primit un rol tot mai complex, fiind asimilată ca element definitoriu al culture si uneori subtituind-o ca metafora ”om luminat”(om cultivat), ea contribuind din plin nu numai la realizarea procesului muncii ci si la infrumuseţarea vieţii prin punerea in valoare a arhitecturii constricţiilor, a mobilierului, a vestimentaţiei, la imbogaţirea si imbunataţirea ei calitativă prin crearea alaturi de alţi factori, a acelui sentiment care il face pe om sa se simtă bine, constituind in esenţă conţinutul noţiunii moderne de confort.

In anul 1890 Lodighin contruieste prima lampă cu filament din wolfram.Auser realizează lampa cu filament iar in 1905 Halece realizează filamentul din tamtal.

In anul 1851 Hittorf si ulterior Geiseler pe baza experieţelor efectuate au indicat posibilitatea de a obtine radiatii luminoase folosind descarcarea electrica in gaze.In anul 1893, Moor utilizează pentru iluminat tuburi cu descarcari in gaze.Au aparut tuburile fluorescente cu cu electrozi calzi si reci, care s-au utilizat in anul 1938 la iluminatul oraselor San Fracisco si New York.

In a doua jumatate a secolului XX, odata cu producerea pe scara industriala a lampilor cu descarcari, s-a dezvoltat foarte mult si luminotehnica, ca parte componenta a fizicii aplicate privitoare la producerea , transmiterea si utilizarea luminii artificiale.

Concepţiile moderne privind activitatea umana in condiţiile iluminatului artificial releva in mod deosebit faptul ca iluminatul electric se impune ca unul dintre cei mai importanţi factori de viaţa.In acest sens specialisti in igiena muncii sunt de accord in a impune condiţii din ce in ce mai pretentioase in legatura cu efectele contructive ale iluminatului electric.Iluminatul artificial reprezinta o componenta a realizarii conditiilor normale de viata, in interiorul sau in afara incaperiilor cand iluminatul natural nu este satisfacator.Activitatea oamenilor este foarte mult influentata de iluminatul artificial, la fel ca si calitatea muncii depuse de om.In Romania exista o traditie frumoasa in domeniul iluminatului, care ii confera un statut de exceptie;Timisoara a fost primul oras din Europa care a introdus, in 1882, iluminatul electric public.

În cadrul acestui proiect vor fi prezentate 4 capitole care vor duce la definirea receptoarelor electrice asa numitele corpuri de iluminat si modul de funcţionare al lor precum si importanţa acestora. În zilele noastre putem spune că sunt aproape indispensabile vieţii moderne, sunt o necesitate in cadrul desfăsurarii diferitelor activităti.Corpurile de iluminat se regăsesc aproape in orice mediu populat care ne inconjoară de exterior sau interior.Dimensionarea corpurilor de iluminat se face diferit pe categorii de intrebuinţare fie de exterior sau interior, deoarece ele trebuie să se supună unor medii de funcţionare diferite de aceea si in contrucţia lor sunt folosite anumite principii care diferă de la un gen de corp de iluminat la altul. În capitoul I sunt prezentate mărimile electrice de care depinde funcţionarea corpurilor de iluminat. În capitolul II sunt prezentate sursele electrice de lumină si anume lămpile cu incandescenţă precum si o caracterizare a lor.Capitolul III vine cu o prezentare a lămpilor cu descărcari in gaze de inaltă si joasă presiune precum si exemplificarea lor in imagini si funţionarea lor.Capitolul IV prezintă lămpile electrice si costul lor de utilizare, mai in amanunt eficacitatea luminoasa precum si durata de viaţa economică a corpurilor de iluminat.Capitolul V face referire la organizarea producţiei care este necesară oricarui produs de pe piaţă.

GENERALITĂŢI

NOŢIUNI DE LUMINOTEHNICĂ

Prin studii si cercetari s-au stabilit condiţiile concrete, cantitative si calitative pe care trebuie sa le indeplinească iluminatul pentru fiecare loc muncă.Aceste condiţiii au un character tehno-economic si de aceea ele difera mult de la o ţară la alta.O dimensionare corect executată si intretinuţă a iluminatului contribuie la diminuarea oboselii in timpul lucrului, la ridicarea calitatii produselor realizate, la marimea productivitatii muncii, la diminuarea accidentelor de muncă.

Lumina reprezintăa radiatiile electromagnetice care au proprietatea de a impresiona retina ochiului uman.Experimentul s-a constatat ca aceste radiatii au lungimea de unda in intervalul 0.38µ-0.76µ si poarta denumirea de radiatii vizibile.Daca pe retina ochiului ajung radiatiile de o singura lungime de unda, omul are senzatia de culoare, care depinde de lungimea de unda.O astfel de lungime de unda se numeste lumina monocromatica.

De regulă, corpurile de iluminat sunt componenta de bază a unui sistem de

iluminat . În funcţie de cerinţele sistemului de iluminat corpurile de iluminat se amplasează, faţă de planul util, astfel încât sa asigure o anumită distribuţie a fluxului pe suprafaţa acestuia.

CAPITOLUL I

1.1 MĂRIMI SI UNITĂŢI

Lumina reprezintă o unda electromagnetică cu caracter dublu corpuscular şi ondulatoriu care impresionează retina ochiului.

Undele electromagnetice considerate ca un fenomen ondulatoriu se caracterizează printr-o anumită lungime de undă ( λ ), viteză de propagare ( C ) şi frecvenţă de oscilaţie ( f ). Viteza de propagare a undelor electromagnetice în vid este aceeaşi pentru toate lungimile de undă şi este aproximativ 3 • 108 m/s, iar între aceste mărimi există următoarea dependenţă :

Din spectrul larg al undelor electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse între (10־¹4¬¬¬¬¬ - 107 ) m, undele luminoase sunt cuprinse în intervalul :

λ = (0,4 – 0,70)•10־6 m = (0,4 – 0,70)μ .

Acest interval formează spectrul radiaţiilor vizibile.

Radiaţiile vizibile se împart în radiaţii monocromatice, emise pe o anumită lungime de undă şi radiaţii complexe sau policromatice formate prin suprapunerea mai multor radiaţii monocromatice. O radiaţie monocromatică produce asupra ochiului omenesc senzaţia unei anumite culori care depinde de lungimea de undă şi se schimbă cu aceasta.