Stabilizator de Tensiune

1. Argument

Am ales să realizez acest alimentator stabilizat deoarece de mic copil m-a pasionat dezmembrarea televizoarelor,radiourilo,etc.,dar niciodata nu am stiut să le asamblez,pentru că nu mai ştiam cum să le mai montez ,nu ştiam numele pieselor şi la ce sunt folositoare.

Alimentatorul stabilizat a fost alegerea mea deoarece piesele folosite la realizarea acestui alimentator,se gasesc in televizoare,aparate de radio,calculatoare,etc.

In acest argument sunt descriese toate componentele necesare pentru realizarea acestei piese după denumire şi utilizarea acestora. Acest dispozitiv este alcatuit din rezistoare, potenţiometre, condensatoare, doua tipuri de diode, dioda Zener şi dioda redresoare, tranzistoare si transformator.

Pentru a-mi testa cunoştinţele am ales acest alimentator stabilizat din curiozitate deoarece am auzit destul de des despre acest dispozitiv şi m-am decis să-l realizez.

Cea mai importantă etapă în relizarea acestui alimentator stabilizat, dupa parerea mea este lipirea componentelor. Pentru executarea unei lipituri, suprafaţa pieselor se curaţă folosind un cuţit sau hârtie durativeă fină până când suprafeţele sunt strălucitoare,În lipirea normală se utilizează cositorul fludor, iar lipirea propri-zisă se face într-un timp scurt de 1-2 secunde, după care se îndepărteaza rapid ciocanul de lipit şi se ţine piesa nemişcată pană ce se solidifică aliajul.

Pentru a înţelege mai bine ceea ce am realizat am să vă descriu pe scurt schema şi funcţionarea alimentatorului stabilizat.

Tensiunea reţelei de 220 va pătrunde în primarul transformatorului din reţea T1 printr-o siguranţa de 1A şi un întrerupător basculant. Secundarul transformatorului va trebui să asigure o tensiune de 32 v şi un current de 4A şi o tensiune de 2v şi un current de 0,5 A , acestea numindu-se înfăşurări ,sunt folosite pentru aprinderea becului de panou.

Aceste înfăşurări vor asigura tensiunea de 32v cuplată la braţul A-B al punţii redresoare formată din diodele D1-D4, pulsul tensiunii redresate, cules din braţul C-D, va culege plusul din punctul C si minusul din punctual D.

Ca element de referinţa s-a folosit o diodă cu siliciu tip F-407 în scopul obţinerii unei tensiunii minime la ieşire ,o valoare mai mica.

In caz de creştere a tensiunii de ieşire Ue se va resimţi şi la baza tranzistorului T3 ceea ce se traduce printr-o creştere a tensiunii. Va creşte curentul de colector al tranzistorului datorată creşterii tensiunii de baza, aceasta crestere are loc in detrimentul curentului de bază a lui T2.

Aceasta a fost parteea cea mai importanta parte din ceea ce am realizat eu pentru atestat.

2.Conţinutul propriu-zis

2.1.Noţiuni teoretice generale

2.1.1Rezistoare

Rezistoarele sunt dispozitive a căror funcţionare se bazează pe proprietăţile tuturor materialelor conductoare de a opune rezistenţă la trecerea curentului, definită prin legea lui Ohm: R= U/I.

Rezistoarele sunt caracterizate printr-o mărime fizică numită rezistenţă electrică şi în sistemul internaţional se măsoară în Ohmi (Ω)

Din relaţia de mai sus rezultă că rezistenţa nu decalează curentul I faţă de tensiunea U, lucru ilustrat în caracteristica curent-tensiune de mai jos:

Clasificare:

Rezistoarele se pot clasifica după mai multe criterii:

a. după materialul folosit

- rezistoare din metale sau aliaje metalice diverse sub formă de sârmă sau benzi

- rezistoare peliculare

- rezistoare cu lichid

b. după construcţie

- rezistoare fixe

- rezistoare variabile cu variaţie liniară

- rezistoare variabile cu variaţie logaritmică a rezistenţei

Parametri nominali:

- rezistenţa nominală (Rn)

- toleranţa admisă faţă de rezistenţa nominală

- puterea nominală (Pn)

- coeficientul de variaţie a rezistenţei cu temperatura ()

- tensiunea nominală (Un)

- variaţia rezistenţei cu durata de utilizare

- coeficientul de tensiune (Ku)

2.1.2 Potenţiometre

Potenţiometrul este un rezistor variabil având 2 borne fixe şi o bornă formată dintr-un cursor care alunecă pe suprafaţa rezistorului.

Potenţiometrele pot fi rectilinii sau circulare, ultimele având un ax de acţionare.

Potenţiometrele bobinate prin înfăşurarea unui conductor cu rezistivitate mare( manganină sau crom-nichel) pe un suport izolant executat din pertinax sau fibră vulcanică pentru puteri mici şi din ceramică pentru puteri mari.

Potenţiometrele chimice se construiesc cu variaţia liniară a rezistenţei sau cu variaţia logaritmică a rezistenţei de deplasare a cursorului. Aceste potenţiometre sunt marcate cu emblemele “lin” respectiv “log”.

Cursorul se execută de obicei din bronz fosforos, şi trebuie astfel executat încât să asigure un contact bun cu pelicula de carbon fără a produce uzura acestuia.

2.1.3 Condensatorul

Condensatorul electric este un dispozitiv a cărui funcţionarea se bazează pe proprietatea înmagazinării unei cantităţi de electricitate.

Condensatorul este format din două condensatoare (armături) separate între ele printr-un material electroizolant (dielectric).