Cuprins
- 1. INRODUCERE 4
- 1.1. TEMA LUCRĂRII 4
- 1.2. DICŢIONAR TEHNIC. DEFINIŢII. 4
- 1.3. NOŢIUNI TEORETICE 4
- 1.3.1. SCURT ISTORIC 4
- 1.3.2. STANDARDELE DVB 6
- 1.3.3. UN MECANISM PENTRU DIFUZAREA PROGRAMELOR 6
- 1.3.4. STANDARDE DIN DVB PROJECT 7
- 2. DVB-S 8
- 2.1. RECEPTORUL DVB-S 8
- 2.1.1. GENERALITATI 8
- 2.1.2. FRONT-END 8
- 2.1.3. BACK-END 8
- 2.1.4. ALTE COMPONENTE DIN RECEPTORUL DVB-S 9
- 2.2. STANDARDUL DE DIFUZARE A PROGRAMELOR TV DIGITALE (DVB-S) 11
- 2.2.1. GENERALITATI 11
- 2.2.1.1. Avantajele transmisiei digitale in raport cu transmisia analogica 11
- 2.2.1.2. Transmisia prin satelit 12
- 2.2.2. ELEMENTELE DE BAZA ALA DVB PRIN SATELIT 12
- 2.2.2.1. Prelucrare in banda de baza 13
- 1. MPEG-2 13
- 2. Functiile prelucrarii 14
- 3. Informatia Video 15
- 4. Informatia audio 17
- 5. Teletextul 18
- 6. Subtitrare si grafice 19
- 7. Informatiile serviciului DVB 19
- 2.2.2.2. Adaptarea la canalul de comunicatii prin satelit 20
- 1. Obiectivele serviciului 20
- 2. Descrierea sistemului 22
- 3. Canalul de corectoare a erorilor 23
- 4. Filtrarea si modulatia in banda de baza 23
- 3. CIRCUITUL TDA10085HT 24
- 1. TRASATURI CARACTERISTICE 24
- 2. SCHEMA BLOC 25
- 3. PINNING 25
- 4. SINGLE CHIP DVB-S/DSS CHANNEL RECEIVER 29
Extras din proiect
1. Inroducere
1.1. Tema lucrării
Prezenta lucrare îşi propune să realizeze un studiu al principiilor legate de transmisie prin satelit, explicarea standardului DVB-S şi studiul circuitului TDA10085HT.
1.2. Dicţionar tehnic. Definiţii.
Satelit artificial - Sateliţii artificiali sunt obiecte create de om, care sunt lansate în spaţiu şi orbitează un corp ceresc. Orbita lor trebuie să fie relativ stabilă pe o perioadă mai mare de timp pentru ca sensul de "satelit" să se păstreze.
Standard - A document established by consensus and approved by a recognized body that provides for common and repeated use, rules, guidelines or characteristics for activities or their results, aimed at the achievement of the optimum degree of order in a given context.
DVB – este un pachet de standarde acceptate international pentru televiziunea digitala.
1.3. Noţiuni teoretice
1.3.1. Scurt istoric
La inceputul anilor ‘90, odata cu dezvoltarea tehnologiilor digitale, a aparut si posibilitatea introducerii acestora in televiziune pentru a putea oferi utilizatorilor servicii multimedia de calitate. Tehnologiile digitale ofera nu doar o mare flexibilitate in ceea ce priveste continutul informatiei transmise, ci si o calitate a imaginii video si a sunetului cel putin la fel de buna ca in televiziune analogica. In plus, banda de frecvente utilizata mai eficient, iar accesul la programe este mai bine controlat.
Utilizatorul de programe digitale are posibilitatea de a alege intre mai multe servicii si programe, conceptul de televiziune inbinandu-se cu cel de Internet, intrucat una dintre cele mai arzatoare dorinte ale oamenilor este integrarea mai multor dispozitive intr-unul singur. Ar fi de dorit sa avem acasa un singur aparat care sa incorporeze un receiver de satelit, un televizor, un calculator, un modem, un telefon si un videorecorder (VCR). Toate acestea au devenit acum posibil datorita noilor tehnologii digitale si au inceput sa fie deja proiectate si produse. Viitorul trasnmisiunilor de orice fel se prevede a fi doar digital.
Ideea distributiei de programe de televiziune digitale exista de multa vreme, dar pana acum 15 ani nici nu se pune problema transpunerii ei in practica din cauza problemelor tehnice si a costurilor foarte ridicate.
In 1991 insa un grup format din producatori de echipamente si distribuitori de programe TV s-au intalnit pentru a pune bazele televiziunii digitale. Acest grup, intitulat European Launching Grup a elaborat un document – Memorandum of Understanding – prin care erau stabilite principale reguli ale acestui proiect, numit din 1993, Digital Video Broadcasting Project.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Standardul DVB-S.doc