Studiul și Prezentarea Transmisiilor de Date

ARGUMENT

Se spune de regula ca istoria Internet-ului incepe odata cu ARPAnet, uitand istoria de un secol si jumatate a telegrafului (anuntat ca inventie in 1837 de Sir Charles Wheatstone in Anglia si Samuel B. Morse in SUA) care a condus la dezvoltarea primelor retele de comunicatie (uitand desigur si descoperirea telefoniei multiple de catre Augustin Maior, in 1906), precum si istoria de 60 de ani a calculatoarelor electronice.

Vechile sisteme telegrafice erau, in terminologia actuala, legaturi punct-la-punct, folosind banda de hartie perforata pentru a transmite informatia pe urmatoarea legatura spre destinatie. Analog, prima 'retea' de calculatoare utiliza banda perforata ca si canal de comunicatie (banda perforata de un calculator fiind manual introdusa in cititorul de banda al celuilalt).

Din 1962, cam odata cu aparitia calculatoarelor tranzistorizate, Paul Baran si colegii sai dela Rand Corporation ataca problema construirii unei retele care sa supravietuiasca unui razboi nuclear. In 1967 este publicat proiectul ARPAnet (Lawrence Roberts). Leonard Kleinrock si Paul Baran initiaza comutarea de pachete (packet-switched network), iar in 1969 conducerea ARPA (Departamentul Apararii) contracteaza cu Bolt, Beranek si Newman (BBN) dezvoltarea acestui sistem de comunicatie.

Proiectul initial lega calculatoarele de la Univ. of California din Los Angeles (UCLA), institutul Stanford (SRI) din Menlo Park si Universitatea Utah din Salt Lake City. Independent de ARPAnet, in acelasi timp, la Laboratoarele Bell in Murray Hills (New Jersey) apare sistemul de operare UNIX, creat de Brian W. Kernigham si Dennis M. Ritchie. Sistemul UNIX s-a dezvoltat in paralel si pe baza limbajului de programare C++.

In proiectul initial al ARPAnet se asigurau doar 3 servicii de comunicatie: conectarea la distanta - telnet (Remote login), transferul de fisiere si tiparirea la distanta. Abia in 1972, cand se ajunsese la o retea cu 37 de calculatoare, a fost introdus si serviciul de posta electronica - e-mail . Tot in 1972, in Octombrie, la Conferinta Internationala de la Washington DC (ICCC) ARPAnet este prezentat 'in public' si se fac demonstratii.

Anul 1975 inseamna pe de o parte aparitia calculatoarelor personale (ALTAIR anuntase microcalculatorul inca in August 1974) si pe de alta parte, ca urmare a restrictiilor in conectarea la ARPAnet impuse de Agentia militara de comunicatii (botezata DARPA), aparitia primelor retele comerciale precum TELENET-ul firmei BBN.

Este si anul aparitiei Microsoft, cand Paul Allen si Bill Gates, pornind de la experientele cu Altair dezvolta BASIC-ul pentru noua lume a PC- urilor. Un an mai tarziu, CCITT (Comitetul consultativ pentru telegrafia si telefonia internationala) anunta X.25 ca standard de comunicatie (tot comutare de pachete).

Inca in 1973, sistemul TCP/IP este propus ca un standard pentru ARPAnet. El este insa acceptat ca protocol standard doar la 1 Ianuarie 1983, cand ARPAnet ajunsese sa asigure conectarea a 500 de centre.

Aceasta decizie si aceasta data este considerata (mai ales de participantii la proiect) nasterea Internet. Mai ales ca tot in 1983 partea militara a ARPAnet a fost separata sub numele MILNET. In acel an existau deja retelele BITNET (But It's Time Network), CSNET (Computer Science Network), si altele, iar centru de programare al Univ. of California de la Berkeley lanseaza BSD UNIX 4.2 cu TCP/IP inglobat (ca rezultat al finatarii DARPA).

Firma Novell lanseaza produsul NetWare, bazat pe protocolul XNS elaborat la Xerox Park, iar firma Proteon ofera primul router soft folosind un minicalculator PDP-11. Este lansat limbajul de programare C++ .

Vitezele în 2G (de aproximativ 9,6 kbit/s) sunt prea mici pentru a permite realizarea de transmisii cu un continut îmbogatit, cum ar fi imagini însotite de text etc. 2+ rezolva în buna masura aceasta problema, dar lasa înca loc pentru solutii mai performante.

Vitezele de transmisie trebuie sa fie mai elastice, în raport cu continutul serviciului realizat, cu valori de la câtiva kbit/s pâna la câtiva Mbit/s. Noile sisteme 3G, trebuie sa faca fata unei cresteri rapide a necesarului de comunicatii mobile precum si cu mobilitatea din ce în ce mai mare a utilizatorilor, ceea ce justifica trecerea de la standardele nationale si regionale la cele globale.

În urmatorii câtiva ani, retelele mobile din generatia a treia, 3G, vor oferi servicii mobile multimedia complete. Conectarea la Internet oriunde si în orice moment, este una dintre ofertele importante ale 3G. Dar retelele din generatia 3G vor oferi mult mai mult decât mobilitate pentru Internet.

Dezvoltarea majora a acestora se bazeaza pe posibilitatile unice ale echipamentelor mobile de a oferi mesaje de grup, servicii definite pe zone, informatii personalizate, amuzament etc. Astfel, 3G ofera capacitati certe pentru aplicatii si servicii avansate, bazate pe interactivitate, mobilitate, banda largasi pozitionare.