Actionari Electrice Navale

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Actionari Electrice Navale.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 5 fisiere doc de 30 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Vasilache cristian

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Electrotehnica

Cuprins

Cap. I: Generalitati privind elementele sistemelor de actionari electrice
I. 1: Scurt istoric al actionarilor electrice
I. 2: Structura generala a unui SAE
Cap. II: Incercarile echipamentelor electrice
II.1: Generalităţi
II.2 : Încercări dielectrice
II.2.1: Încercări cu tensiune de frecvenţă industrială
II.2.2: Încercări cu impuls de tensiune de trăsnet
II.2.3 Încercări cu impuls de tensiune de comutaţie
II.2.4: Încercarea circuitelor auxiliare
II.2.5: Încercări cu tensiune pentru verificarea stării echipamentului
II.2.6: Determinarea tensiunii de apariţie a descărcării corona şi RIV-ului (Radio Interference Voltage)
II.3 : Încercări mecanice şi climatice
II.3.1: Încercare pentru verificarea funcţionării mecanice la temperatura aerului ambient
II.3.2: Încercări la temperatură joasă
II.3.3: Încercări la temperatură ridicată
II.4: Încercări pentru verificarea capacităţii de conectare şi a celei de rupere a curenţilor de scurtcircuit
II.4.1: Aspecte generale
II.4.2: Încercare cu defect la borne
II.4.3: Încercare de închidere pe defect
II.4.4: Încercare pentru verificarea comportării la defect kilometric
II.4.5: Încercare pentru verificarea capacităţii de întrerupere sau
conectare a unui current capacitiv
Cap. III: Acordarea buclelor de reglare
III.1: Prezentare generală
III.2: Acordarea regulatoarelor PI şi PID cu timp continuu
III.2.1: Acordarea regulatoarelor PI cu timp continuu cu metoda
alocării polilor
III.2.2: Acordarea regulatoarelor PID cu timp continuu cu metoda
alocării polilor
III.3: Acordarea regulatoarelor PI şi PID cu timp discret
III.3.1: Acordarea regulatoarelor PI cu timp discret cu metoda
alocării polilor
III.3.2: Acordarea regulatoarelor PID cu timp discret cu metoda alocării polilor
Cap. IV: Sisteme de alimentare cu energie electrica
IV.1: Definitii
IV.2: Clasificarea bransamentelor
IV.3: Incercarile si punerile in functiune
IV.4: Masuri de protectia muncii

Extras din document

Cap.I: Generalitati privind elementele sistemelor de actionari electrice

I.1: Scurt istoric al actionarilor electrice

Prima actionare electrica, o locomotiva, a fost realizata în anul 1832; motorul ei a avut o constructie inspirata dupa motorul cu aburi. In anul urmator, W. Ritchie construieste pentru prima data un motor de curent continuu având excitatia realizata cu ajutorul unor electromagneti. In 1834, M.H. Iakobi construieste un motor alimentat de la o baterie, cu care a reusit sa actioneze o barca pe Neva. Anul 1881 este un an de referinta în domeniul tractiunii electrice, deoarece au fost puse în functiune primele tramvaie electrice la Paris (cu fir de contact) si la Berlin (cu alimentare prin ambele sine), ca în

1882 sa fie experimentat primul troleibuz electric pe linia Berlin-Halensee. In 1897, în Olanda, a fost construit primul submarin electric, pentru ca 2 ani mai târziu, în SUA, sa fie construit primul automobil electric ce putea rula cu o viteza maxima de circa 105 km / h, un record la acea vreme.

Sfârsitul secolului al nouasprezecelea a fost marcat si la noi în tara de câteva evenimente remarcabile în acest domeniu. Astfel, în 1897 s-a introdus actionarea cu motoare electrice a instalatiilor de foraj-extractie de pe Valea Prahovei, iar în 1899 a fost realizata prima actionare electrica (la masini de treierat) din tara (lânga Sibiu).

In secolul al XX- lea, actionarile electrice au avut o dinamica spectaculoasa si aceasta datorita realizarilor de prestigiu din domeniul electronicii de putere. Istoria acestui domeniu a început în 1900, când au fost realizate primele redresoare cu tuburi de sticla cu arc de mercur. In timpul celui

de-al doilea razboi mondial, erau folosite cu succes

amplificatoarele magnetice si redresoarele cu seleniu. Daca, probabil, cea mai mare revolutie a ingineriei electrice a

constituit-o inventarea tranzistorului în 1948 de catre Bardeen, Brattain si Shockley de la Bell Telephone Laboratory, anul 1956, odata cu inventarea tiristorului de catre un colectiv de la acelasi laborator, a reprezentat începutul erei moderne a electronicii de putere. In 1958 tiristorul sau tranzistorul triggerabil PNPN, cum a fost numit initial, a început sa fie comercializat de General Electric Company. In prezent, aparitia unor procesoare puternice (în special a procesoarelor numerice de semnal) a permis realizarea unor sisteme de actionare electrica deosebit de performante si fiabile.

Pentru actionarile de viteza constanta, sunt folosite în special masinile asincrone si cele sincrone. Cele mai numeroase sunt actionarile electrice ce folosesc masinile asincrone cu puteri între circa 0,1 kW si 400 kW. Ca pondere numerica, dupa unele statistici, masinile asincrone reprezinta

90 % din totalul masinilor utilizate, dar numai 50 - 55 % ca pondere în privinta puterii instalate. Pentru sistemele de actionari electrice reglabile sunt folosite masinile de curent continuu în proportie de 70 %, masinile asincrone si sincrone

15 %, iar alte 15 % sunt actionari ce presupun folosirea ambreiajelor electromagnetice. Dar aceasta „distributie” a utlizarii masinilor electrice este într-o permanenta schimbare.

Fisiere in arhiva (5):

  • cap1.doc
  • cap2.doc
  • cap3.doc
  • cap4.doc
  • practica 2008.doc