Electrofiltre

Proiect
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Electrotehnică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 87 în total
Cuvinte : 19653
Mărime: 6.72MB (arhivat)
Cost: 10 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cristescu Mircea

Extras din document

1. INTRODUCERE

1.1. MEMORIU JUSTIFICATIV

Majoritatea termocentralelor mari din tara noastra dateaza din perioada în care, dispersia gazelor de ardere prin cosuri de fum înalte, era considerata ca un mijloc eficient si suficient pentru protectia calitatii vietii si a mediului înconjurator. Înaltimea cosurilor de fum era astfel calculata, încât emisiile de gaze si pulberi sa nu depaseasca normativele în vigoare din perioada respectiva.

Dispersia emisiilor poluante pe suprafete mari de teren însemna, de fapt, reducerea concentratiilor pe unitatea de suprafata, nu si reducerea cantitativa a acestora la iesirea pe cos. Fenomenul de poluare produs de termocentrale a fost accentuat de calitatea slaba a carbunilor, a echipamentelor de ardere si a celor de purificare a gazelor de ardere. În acest fel, pentru fiecare kilowat de electricitate produs, termocentralele românesti au emis în atmosfera cantitati duble de gaze de ardere incarcate cu dioxid de carbon, oxizi de azot si sulf si diferite pulberi (metale grele, cenusi zburatoare etc).

Cosurile de fum reprezinta "sursele înalte" de poluare ale mediului în timp ce haldele de cenusa "sursele joase". Sursele înalte evacueaza în atmosfera cantitati mari de poluanti gazosi, pulberi metalice si cenusi zburatoare. Poluantii de acest gen sunt dispersati pe distante mari, functie de înaltimea cosului, viteza gazelor la iesirea de pe cos, directia si intensitatea curentilor de aer. Efectul major al surselor joase, reprezentate de haldele de cenusa, asupra mediului înconjurator îl constituie însusi materialul depus în astfel de depozite si anume, cenusa. Ambele surse actioneaza împreuna, influenta lor asupra mediului înconjurator cumulându-se.

Emisia unui cos de termocentrala nu este omogena ci este compusa din particule solide si componenti gazosi, iar pe parcursul difuziei turbulente din atmosfera, în prezenta umiditatii, procesele de sedimentare se vor suprapune cu cele de reactie. Emisiile surselor înalte sunt continue si relativ uniforme spre deosebire de cele ale surselor joase, care se produc intermitent. Aceste emisii, prin caracterul lor complex, determina poluarea atmosferei înconjuratoare cu gaze de ardere si particule diverse.

Înaltimea mare a cosurilor de evacuare are drept consecinta dispersia poluantilor pe distante mari si chiar foarte mari (20-25 km) fata de termocentrala, poluarea fiind în acest caz spatiala. Poluarea spatiala, determinata de gazele de ardere, are ca efect cresterea concentratiei CO2 si SO2 din atmosfera. Poluarea spatiala produsa de termocentralele pe carbune poate deveni în prima instanta poluare transfrontaliera. Rezultatul imediat al poluarii spatiale este alterarea calitatii aerului si a unor proprietati ale apei. La nivelul solului, efectele acestui tip de poluare nu sunt imediate, întrucât acest component al mediului înconjurator are capacitatea de a stoca diversi poluanti si de a le contracara actiunea. De asemenea, concentratia diferitilor poluanti se poate modifica in timp, aceasta putand deveni mai mare datorita acumularii sau, din contra mai mica atunci cand levigarea este mai mare decat acumularea diferitilor poluanti in partea superioara a solului.

Spre deosebire de cosul termocentralelor, haldele de cenusa contribuie la poluarea locala a mediului ambiant, compartimentul cel mai afectat fiind solul. Constructia haldelor de cenusa are ca efect distrugerea solurilor pe o suprafata cel putin echivalenta cu cea a haldelor si antropizarea celor din jur pe circa 20-30% din suprafata aferenta haldei. Spre deosebire de poluarea spatiala, acest tip de poluare are un efect imediat si total asupra solurilor. Utilajele terasiere grele, utilizate la constructia haldelor, pot distruge definitiv solurile în doar câteva zile. Poluarea produsa de haldele de cenusa nu înceteaza în momentul finalizarii constructiei, ci aceasta poate continua pe toata durata de functionare a depozitului.

Poluarea produsa de termocentrale se poate clasifica si dupa modul de manifestare al agentilor poluanti asupra starii de calitate a solurilor. Din acest punct de vedere poluarea poate fi: fizica sau chimica. Poluarea fizica a solurilor consta în toate acele actiuni care determina modificarea uneia sau mai multor proprietati fizice: granulometrie, densitate, porozitate, continut de material scheletic. Poluarea chimica poate determina: modificarea reactiei substratului, a continutului de materie organica,microelemente, saruri etc.

Poluarea fizica generata de termocentralele pe carbune este cea mai grava forma de poluare a solurilor, efectele acestui tip de poluare putand fi totale sau partiale. Efectul total al poluarii fizice asupra solurilor se materializeaza prin distrugerea acestora odata cu constructia centralelor si a haldelor de cenusa. Solurile aferente constructiei haldelor sunt pierdute definitiv pentru societate, scoaterea terenurilor din circuitul agricol venind în totala contradictie cu dezvoltarea durabila a economiei fiecarei tari. Desigur, în actuala etapa economica, constructia haldelor de cenusa este un rau necesar si de aceea, pentru acestea, vor fi destinate doar acele suprafete de teren improprii desfasurarii productiei agricole. Efectele partiale constau în transformarea învelisului natural de soluri în protosoluri antropice. Astfel de soluri apar în incinta termocentralelor si în jurul haldelor de cenusa.

O alta forma a poluarii fizice este modificarea compozitiei texturale a solurilor încarcate cu particule de cenusa. De asemenea, în incinta multor termocentrale terenurile sunt ocupate nejustificat de cantitati mari de materiale ce pot fi valorificate. Poluarea fizica are o arie de extindere mai mica decât cea chimica, însa efectele acesteia sunt cu mult mai mari si imediate.

Poluarea chimica a solurilor este cauzata deopotriva atât de sursele înalte cât si de cele joase. Astfel, emisiile surselor înalte pot provoca acidifierea solurilor si încarcarea lor cu metale grele si cenusa. Sursele joase, datorita infiltratiilor prin fundamentul haldelor si prin peretii lor laterali, pot provoca alcalizarea si înmlastinirea solurilor din jur. În consecinta, cele doua surse au o actiune antagonista asupra reactiei solurilor, în timp ce sursele înalte provoaca scaderea reactiei, cele joase determina cresterea acestei caracteristici.

Preview document

Electrofiltre - Pagina 1
Electrofiltre - Pagina 2
Electrofiltre - Pagina 3
Electrofiltre - Pagina 4
Electrofiltre - Pagina 5
Electrofiltre - Pagina 6
Electrofiltre - Pagina 7
Electrofiltre - Pagina 8
Electrofiltre - Pagina 9
Electrofiltre - Pagina 10
Electrofiltre - Pagina 11
Electrofiltre - Pagina 12
Electrofiltre - Pagina 13
Electrofiltre - Pagina 14
Electrofiltre - Pagina 15
Electrofiltre - Pagina 16
Electrofiltre - Pagina 17
Electrofiltre - Pagina 18
Electrofiltre - Pagina 19
Electrofiltre - Pagina 20
Electrofiltre - Pagina 21
Electrofiltre - Pagina 22
Electrofiltre - Pagina 23
Electrofiltre - Pagina 24
Electrofiltre - Pagina 25
Electrofiltre - Pagina 26
Electrofiltre - Pagina 27
Electrofiltre - Pagina 28
Electrofiltre - Pagina 29
Electrofiltre - Pagina 30
Electrofiltre - Pagina 31
Electrofiltre - Pagina 32
Electrofiltre - Pagina 33
Electrofiltre - Pagina 34
Electrofiltre - Pagina 35
Electrofiltre - Pagina 36
Electrofiltre - Pagina 37
Electrofiltre - Pagina 38
Electrofiltre - Pagina 39
Electrofiltre - Pagina 40
Electrofiltre - Pagina 41
Electrofiltre - Pagina 42
Electrofiltre - Pagina 43
Electrofiltre - Pagina 44
Electrofiltre - Pagina 45
Electrofiltre - Pagina 46
Electrofiltre - Pagina 47
Electrofiltre - Pagina 48
Electrofiltre - Pagina 49
Electrofiltre - Pagina 50
Electrofiltre - Pagina 51
Electrofiltre - Pagina 52
Electrofiltre - Pagina 53
Electrofiltre - Pagina 54
Electrofiltre - Pagina 55
Electrofiltre - Pagina 56
Electrofiltre - Pagina 57
Electrofiltre - Pagina 58
Electrofiltre - Pagina 59
Electrofiltre - Pagina 60
Electrofiltre - Pagina 61
Electrofiltre - Pagina 62
Electrofiltre - Pagina 63
Electrofiltre - Pagina 64
Electrofiltre - Pagina 65
Electrofiltre - Pagina 66
Electrofiltre - Pagina 67
Electrofiltre - Pagina 68
Electrofiltre - Pagina 69
Electrofiltre - Pagina 70
Electrofiltre - Pagina 71
Electrofiltre - Pagina 72
Electrofiltre - Pagina 73
Electrofiltre - Pagina 74
Electrofiltre - Pagina 75
Electrofiltre - Pagina 76
Electrofiltre - Pagina 77
Electrofiltre - Pagina 78
Electrofiltre - Pagina 79
Electrofiltre - Pagina 80
Electrofiltre - Pagina 81
Electrofiltre - Pagina 82
Electrofiltre - Pagina 83
Electrofiltre - Pagina 84
Electrofiltre - Pagina 85
Electrofiltre - Pagina 86
Electrofiltre - Pagina 87

Conținut arhivă zip

  • Electrofiltre.doc

Alții au mai descărcat și

Reducerea Poluării Atmosferice prin Îmbunătățirea Performantelor de Filtrare ale Precipitatoarelor Electrostatice

Introducere Una dintre cele mai importante probleme ale epocii moderne o reprezintă poluarea atmosferică. Acest fenomen, extrem de complex, a...

Proiectarea Centralelor Eoliene

1.1. Scurtă istorie a utilizării energiei eoliene Posibilitatea folosirii forţei vântului a fascinat omenirea încă din cele mai vechi timpuri....

Comanda PWM a Invertoarelor

Capitolul 1 - Comanda PWM a invertoarelor de tensiune trifazate În acest capitol se prezintă rolul comenzii cu modulaţie a pulsurilor în lăţime...

Comanda Sensorless a Motoarelor BLDC

CAPITOLUL I INTRODUCERE I.1 GENERALITĂŢI Motoarele electrice sunt o componentă esenţială a societăţii actuale (puternic industrializată), cu nu...

Monitorizarea Parametrilor de Calitate a Energiei Electrice

MEMORIU JUSTIFICATIV Este greu de imaginat un domeniu în care să nu se ia în considerare energia sub diferite forme. Ea are un rol determinant în...

Inducție

CAP. 1 BAZELE TEORETICE ALE ÎNCĂLZIRII PRIN INDUCŢIE 1.1. INTRODUCERE Încălzirea electrică reprezintă una din cele mai vechi şi mai importante...

Determinarea Parametrilor și Caracteristicilor unui Motor Asincron

INTRODUCERE Prin proiectul de faţă, s-a urmărit ca să se efectueze cât mai multe teste pentru a avea determinaţi parametrii, caracteristicile,...

Instalatie Statica de Pornire, Sincronizare si Excitatie pentru Motorul Sincron de 2500 KW, 1500 rotatii pe minut, 6KV

Cap. 1 MEMORIU JUSTIFICATIV Spre deosebire de motorul asincron, motorul sincron necesita o sursa de curent continuu pentru producerea curentului...

Te-ar putea interesa și

Reducerea Poluării Atmosferice prin Îmbunătățirea Performantelor de Filtrare ale Precipitatoarelor Electrostatice

Introducere Una dintre cele mai importante probleme ale epocii moderne o reprezintă poluarea atmosferică. Acest fenomen, extrem de complex, a...

Determinare Parametriolor Optimi de Transport la Distanta prin Conducte a Slamului Dens

1 INTRODUCERE Transportul lichidelor bifazice solid – lichid au o mare răspândire în diferite ramuri industriale cum ar fi industria chimică,...

Sistemul de Management Integrat de Mediu al Firmei SC Romcif SA

Sistemul de Management Integrat de Mediu al organizatiei S.C. ,,ROMCIF’’ S.A Cap.I. Pregatirea organizatiei pentru implementarea unui nou...

Proiectarea unui furnal cu volumul util de 1100 m3, care elaborează fontă de afinare

Se va proiecta un furnal cu volumul util Vu=1100m3, care elaborează o fontă de afinare pe baza urmatoarelor date: • Incărcatura va fi formată din:...

Travail de Fin D’Etudes - L’Electrofiltre de Haute Tension

Chapitre 1 Mémoire justificatif 1.1 L’importance du dépoussiérage électrique Un problème très important de l'époque moderne représente la...

Poluarea Mediului

INTRODUCERE Proiectul de faţă îşi propune sa analizeze impactul poluării produse de către om, voit sau nevoit, asupra mediului înconjurător....

Calcului Emisiei de Noxe

Să se efectueze calculul emisiei de noxe pentru o centrală termoelectrică prevăzută cu grupuri energetice de 330 MW. Grupul energetic de 330 MW...

Analiza Financiara a Intreprinderii

I.PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI ENERGOMONTAJ S.A este o societate romaneasca cu capital integral privat, avand ca domeniu principal de activitate...

Ai nevoie de altceva?