Electrotehnică Generală

Capitolul I

Generalitati

1.1. Definitii

Masurarea se poate spune ca a aparut odata cu gândirea omeneasca. Nu este sigur faptul cum a aparut: din necesitate, treptat sau ca o revelatie. Atât în domeniul vietii cotidiene, cât mai ales în domeniul industrial s-au obtinut o varietate de tipuri constructive de aparate de masura si control, imposibil de apreciat ca numar. Cuvântul metrologie provine de la cuvintele grecesti „metron” (masura) si „logos” (vorbire, stiinta) si semnifica stiinta masurarii. Deci metrologia este o ramura a fizicii care se ocupa de masurile, unitatile de masura, sistemele de unitati de masura, mijloacele de masurare, precum si cu normele legale si administrative privitoare la folosirea masurarilor, mijloacelor si metodelor de masurare în toate domeniile activitatii umane.Orice obiect fizic este caracterizat prin notiunile de calitate si cantitate.

Calitatea reprezinta determinarea obiectelor si fenomenelor, stabilirea proprietatilor, trasaturilor si laturilor esentiale si stabile ce le fac sa fie obiectele si fenomenele respective. Calitatea unui obiect nu exista în afara laturii lui cantitative.

Cantitatea caracterizeaza obiectele si fenomenele prin gradul de dezvoltare a însusirilor lor. Cantitatea este legata de calitate (schimbarea neia provoaca schimbarea celeilalte). Aceasta interdependenta se exprima prin notiunea de masura.

Masura este garantia existentei obiectului; ea indica limita pâna la care schimbarile cantitative nu duc la schimbari calitative.

Proprietatea unui obiect sau fenomen reprezinta calitatea acestuia, în expresia ei exterioara, în relatia dintre obiectul dat si alte obiecte.

Marimea poate reprezenta fie cantitatea, fie calitatea. În ceea ce urmeaza, aceasta notiune se va folosi în sens de cantitate, adica are proprietatrea de a varia, de a se modifica, de a putea fi evaluata cantitativ, adica poate fi exprimata numeric. Marimea caracterizata de aceste proprietati este o marime fizica. O marime fizica devine marime de masurat daca ea reprezinta obiectul unui proces de masurare.

Unitatea de masura este o marime de aceeasi natura cu marimea pe care o masoara, având valoarea numerica egala cu 1, fiind aleasa conventional în asa fel încât sa poata fi usor definita, reprodusa, pastrata si determinata cu precizie.

Masurarea este operatia metrologica prin care marimea de masurat se compara cu unitatea de masura în scopul stabilirii raportului numeric dintre marimea de masurat si unitatea de masura admisa.

Metodele de masurare reprezinta procedee rationale de executare a operatiilor de masurare, modul de aplicare al principiului de masurare determinat de un fenomen fizic.

Senzorul este elementul din lantul de masurare care este direct influentat de marimea de masurat. El este cel care asigura conversia unei marimi fizice în alta marime fizica de aceeasi natura sau de naturi diferite.

Traductorul este dispozitivul care face ca unei marimi de intrare sa-i corespunda, conform unei legi determinate, o marime de iesire. Traductorul poate avea în structura sa mai multi senzori capabili de a efectua conversia marimii de masurat într-o alta marime ce prezinta calitatea de a fi usor masurabila. Deci traductorul se compune din senzori, adaptor si sursele de alimentare a blocurilor componente. [4]