Masina asincrona

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Masina asincrona.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 22 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: BOTEZ CAMELIA

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Electrotehnica

Extras din document

Maşina asincronă este cea mai raspândită maşină electrică. Ea se întâlneşte pe scara largă în acţionările electrice din toate sectoarele industriale şi sociale, îndeosebi în regimul de motor trifazat, pentru acţionarea maşinilor unelte, a pompelor, a compresoarelor, a morilor cu bile, a macaralelor electrice, a podurilor rulante, a aparaturii medicale, a aparaturii electrocasnice etc.

Motoarele asincrone se construiesc pentru o gamă foarte largă de puteri (de la ordinul unităţilor de W până la ordinul zecilor de MW), pentru tensiuni joase (sub 500V) şi tensiuni medii (3 kV, 6 Kv sau 10 kV) şi având turaţia sincronă la frecvenţa f = 50Hz egală în mod uzual cu n = 500, 600, 750, 1000, 1500 sau 3000 rot/min, în funcţie de numărul de perechi de poli.

Principalele avantaje ale motoarelor asincrone faţă de alte tipuri de motoare electrice sunt:

- simplitate constructivă;

- preţ de cost redus;

- siguranţă mare în exploatare;

- performanţe tehnice ridicate (cuplu mare de pornire, randament ridicat);

- stabilitate în funcţionare, exploatare, manevrare şi întreţinere simplă;

- alimentare direct de la reţeaua trifazată de c.a

Dintre principalele dezavantaje putem enumera:

- şoc mare de curent la pornire;

- factor de putere relativ scăzut;

- caracteristică mecanică dură;

Regimul de generator al maşinii asincrone este mai rar folosit datorită puterii reactive (de magnetizare) relativ mare pe care maşina trebuie s-o ia de la reţea.

În acţionările electrice, în cazuri speciale, maşina asincronă poate funcţiona pentru scurtă durată şi în regimul de frână electric.

Un motor electric (sau electromotor) este un dispozitiv electromecanic ce transformă energia electrică în energie mecanică. Transformarea în sens invers, a energiei mecanice în energie electrică, este realizată de un generator electric. Nu există diferențe de principiu semnificative între cele două tipuri de mașini electrice, același dispozitiv putând îndeplini ambele roluri în situații diferite.

Fiind construite într-o gamă extinsă de puteri, motoarele electrice sunt folosite la foarte multe aplicații: de la motoare pentru componente electronice (hard disc, imprimantă) până la acționări electrice de puteri foarte mari (pompe, locomotive, macarale).

Majoritatea motoarelor electrice funcționează pe baza forțelor electromagnetice ce acționează asupra unui conductor parcurs de curent electric aflat în câmp magnetic. Există însă și motoare electrostatice construite pe baza forței Coulomb și motoare piezoelectrice.

Motoarele de curent alternativ funcționează pe baza principiului câmpului magnetic învârtitor. Acest principiu a fost identificat de Nikola Tesla în 1882. În anul următor a proiectat un motor de inducție bifazat, punând bazele mașinilor electrice ce funcționează pe baza câmpului magnetic învârtitor. Ulterior, sisteme de transmisie prin curent alternativ au fost folosite la generarea și transmisia eficientă la distanță a energiei electrice, marcând cea de-a doua Revoluție industrială. Un alt punct important în istoria motorului de curent alternativ a fost inventarea de către Michael von Dolivo-Dobrowlsky în anul 1890 a rotorului în colivie de veveriță.

Mașinile electrice asincrone sunt cele mai utilizate mașini în acționările cu mașini de curent alternativ. S-au dat mai multe definiții în ceea ce privește mașina electrică asincronă. Două dintre cele mai folosite definiții din domeniul acționărilor electrice sunt:

-O mașină asincronă este o mașină de curent alternativ pentru care viteza în sarcină și frecvența rețelei la care este legată nu sunt într-un raport constant.

Fisiere in arhiva (1):

  • Masina asincrona.docx

Bibliografie

1. BĂLĂ, C., Maşini electrice, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1979.
2. BERGMAN, I., Proiectarea maşinilor electrice. Rotaprint, I.P.Iaşi, 1979.
3. BICHIR, I. N., Maşini electrice, Bucureşti, Editura ICPE, 1995.
4. BOLDEA, I., Transformatoare şi maşini electrice, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1994. 5. BOLDEA, I., Parametrii maşinilor electrice, Editura Academiei Româme, Bucureşti, 1991.
5. CÂMPEANU, A., Introducere în dinamica maşinilor electrice de curent alternativ, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1998.