Mașini Asincrone

Proiect
9.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Electrotehnică
Conține 6 fișiere: doc, ppt
Pagini : 54 în total
Cuvinte : 8509
Mărime: 1.34MB (arhivat)
Cost: 8 puncte

Cuprins

CAP I. MAŞINI ELECTRICE

I.1 ROLUL ŞI CLASIFICAREA MAŞINILOR ELECTRICE 1

I.1.1 ROLUL MAŞINILOR ELECTRICE

I.1.2 TIPURI DE MAŞINI ELECTRICE. FUNCŢIONARE 3

I.1.3 CLASIFICAREA MAŞINILOR ELECTRICE 2

I.2 RĂCIREA MAŞINILOR ELECTRICE 3

I.3 PROTECŢIA MAŞINILOR ELECTRICE 4

I.4 PĂRŢILE COMPONENTE PRINCIPALE ALE MAŞINILOR ELECTRICE 5

CAP II. MAŞINI ELECTRICE ASINCRONE

II.1 ELEMENTE CONSTRUCTIVE DE BAZĂ 6

II.2 FUNCŢIONAREA MAŞINII ASINCRONE ÎN REGIM DE MOTOR 8

II.2.1 PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE

II.2.2 ALUNECAREA. FRECVENŢA T.E.M. ŞI CURENŢILOR ÎN ROTOR 9

II.2.3 REACŢIA INDUSULUI. TENSIUNILE MAGNETOMOTOARE 10

II.2.4 TENSIUNILE ELECTROMOTOARE INDUSE 11

II.3 ECUAŢIILE DE FUNCŢIONARE ŞI DIAGRAMA DE FAZORI 12

II.3.1 ECUATIILE DE FUNCŢIONARE

II.3.2 DIAGRAMA DE FAZORI 13

II.4 PIERDERILE ŞI RANDAMENTUL. BILANŢUL DE PUTERI 14

II.5 SCHEMA ECHIVALENTĂ A MAŞINII ASINCRONE 15

II.6 CUPLUL LECTROMAGNETIC ŞI CARACTERISTICA MECANICĂ

II.6.1 EXPRESIA CUPLULUI 16

II.6.2 CARACTERISTICA MECANICĂ 17

II.7 PORNIREA MOTOARELOR CU INELE 18

II.8 VARIANTE CONSTRUCTIVE ALE MOTOARELOR ASINCRONE TRIFAZATE 19

II.9 REGLAREA VITEZEI ŞI SCHIMBAREA SENSULUI DE ROTAŢIE LA MOTOARELE ASINCRONE.

II.9.1 REGLAREA VITEZEI 22

II.9.2 SCHIMBAREA SENSULUI DE ROTAŢIE 23

CAP. III MOTORUL ASINCRON MONOFAZAT 24

CAP. IV EXPLOATAREA, DEFECTE ŞI REMEDIERI 26

Extras din document

Pentru antrenarea diverselor utilaje tehnologice sunt folosite: motoare asincrone de joasă tensiune până la puteri de 100 kw şi de medie tensiune (6 10 kv) la puteri mari, motoare sincrone (justificate numai pentru puteri şi funcţionare fără şocuri şi fără grad mare de iregularitate, existând pericolul ieşirii lor din sincronism), motoare de curent continuu cu excitaţie serie, derivaţie sau mixtă.

Exploatarea corectă a maşinilor electrice constă în supravegherea încălzirii normale, în curăţarea şi ungerea regulată, în înlăturarea scânteilor de la colector.

Zona controlată trebuie extinsă pe întreg circuitul de forţă (siguranţele, releele termice, conductoarele, legăturile electrice, celelalte dispozitive cu care este dotat respectivul circuit), deoarece la o defecţiune pe circuit, motorul electric este scos din funcţiune.

Presupunând o alegere corectă a puterii nominale a motorului, a secţiunii conductoarelor şi a elementelor de protecţie (siguranţe, relee) se impune cunoaşterea unor probleme tehnico-economice în exploatarea motoarelor asincrone trifazate.

CAP I. MAŞINI ELECTRICE

I.1 ROLUL ŞI CLASIFICAREA MAŞINILOR ELECTRICE

I.1.1 ROLUL MAŞINILOR ELECTRICE

Maşina electrică este un sistem tehnic care transformă energia mecanică în energie electrică sau invers, sau care modifică parametrii energiei electrice.

Maşinile electrice se caracterizează prin prezenţa unor piese în mişcare, în general de rotaţie, din care cauză se mai numesc maşini electrice rotative.

După modul de transformare se deosebesc:

- generatoare electrice, care transformă energia mecanică în energie electrică. De exemplu, în centralele electrice generatoarele transformă energia mecanică primită de la un motor primar (motor tehnic, turbină) în energie electrică, pe care o transmit unei reţele electrice.

- motoare electrice, care transformă energia electrică în energie mecanică. De exemplu, la o acţionare electrică, motorul transformă energia electrică primită de la o reţea în energie mecanică prin care se acţionează o maşină de lucru (strung, macara etc.);

- convertizoare electrice, care, cu intervenţia energiei mecanice, modifică parametrii unei transmisii de energie electrică, de exemplu, tensiunea, curentul, frecvenţa, numărul de faze, felul curentului.

Transformarea de energie se face cu anumite pierderi, în principal în miezurile magnetice şi în înfăşurări, în care o parte din energia absorbită de maşină se transformă în energie termică, care este răspândită în mediul înconjurător. De aceea, energia transformată (utilă) este mai mică decât energia absorbită de maşina electrică. Raportul dintre energia utilă şi energia absorbită se numeşte randament şi este întotdeauna subunitar.

I.1.2 TIPURI DE MAŞINI ELECTRICE. FUNCŢIONARE

O maşină electrică are două parţi constructive de bază: statorul, care este fix şi rotorul, care este mobil (rotitorul).

Rotorul este prevăzut cu un capăt de arbore care iese în afara maşinii, la care se face cuplarea mecanică (cu un cuplaj, o roată dinţată sau o roată de curea) cu motorul primar (în cazul generatoarelor) sau cu maşina de lucru (în cazul motoarelor).

Energia electrică este primită (la motoare) sau cedată reţelei (la generatoare) prin cutia de borne, la care sunt conectate cablurile ce fac legătura cu reţeaua şi înfăşurările din interiorul maşinii.

Maşinile electrice funcţionează pe baza fenomenului de inducţie electromagnetică. Inductorul maşinii (la cele mai multe tipuri de maşini, acesta este statorul) produce un câmp magnetic care induce în conductoarele înfăşurării indusului (rotorului) o tensiune electromotoare.

Pentru definirea funcţionării ca generator sau ca motor a unei maşini electrice, să considerăm un conductor al înfăşurării indusului, aflat în câmpul magnetic al inductorului.

Dacă conductorul este deplasat în câmpul magnetic, prin deplasarea relativă dintre inductor şi indus, în conductor se induce o tensiune electromotoare care produce în acelaşi sens un curent electric debitat în reţea, maşina funcţionând ca generator.

Asupra conductorului se exercită o forţă electromagnetică care se opune mişcării rotorului de către motorul primar.

Dacă conductorul aflat în repaus este parcurs de un curent electric produs de tensiunea reţelei, asupra conductorului se va exercita o forţă electromagnetică care deplasează conductorul producând un cuplu motor, maşina funcţionând ca motor. În conductor se induce o tensiune electromotoare, însă de sens opus curentului şi tensiunii aplicată din exterior.

I.1.3 CLASIFICAREA MAŞINILOR ELECTRICE

După natura curentului, maşinile electrice se clasifică în maşini de curent continuu şi maşini de curent alternativ.

Maşinile de curent continuu se utilizează atât ca motoare cât si ca generatoare.

Maşinile de curent alternativ se împart în:

- maşini sincrone, la care turaţia este constantă , independentă de sarcină şi care se utilizează ca generatoare sau ca motoare;

- maşini asincrone, la care turaţia variază între anumite limite cu sarcina. Ele se utilizează de obicei ca motoare şi pot fi cu rotorul bobinat, numite şi maşini cu inele sau cu rotorul în scurtcircuit (cu rotor în colive);

- maşini de curent alternativ cu colector.

În funcţie de numărul de faze ale reţelei la care sunt racordate, maşinile de curent alternativ pot fi monofazate sau trifazate.

După destinaţie, maşinile electrice se clasifică în:

- maşini de uz general, cu caracteristici de funcţionare normalizate şi o construcţie care le permite utilizarea în condiţii obişnuite de serviciu;

- maşini cu utilizare determinată, cu caracteristici de funcţionare normalizate însă cu o construcţie care le permite o anumită utilizare, de exemplu motoare de macara, motoare antiexplozive (pentru industria chimică unde pot funcţiona în medii explozive), motoare antigrizutoase (pentru minele de cărbuni), motoare pentru maşini-unelte, maşini pentru laminoare etc.;

Preview document

Mașini Asincrone - Pagina 1
Mașini Asincrone - Pagina 2
Mașini Asincrone - Pagina 3
Mașini Asincrone - Pagina 4
Mașini Asincrone - Pagina 5
Mașini Asincrone - Pagina 6
Mașini Asincrone - Pagina 7
Mașini Asincrone - Pagina 8
Mașini Asincrone - Pagina 9
Mașini Asincrone - Pagina 10
Mașini Asincrone - Pagina 11
Mașini Asincrone - Pagina 12
Mașini Asincrone - Pagina 13
Mașini Asincrone - Pagina 14
Mașini Asincrone - Pagina 15
Mașini Asincrone - Pagina 16
Mașini Asincrone - Pagina 17
Mașini Asincrone - Pagina 18
Mașini Asincrone - Pagina 19
Mașini Asincrone - Pagina 20
Mașini Asincrone - Pagina 21
Mașini Asincrone - Pagina 22
Mașini Asincrone - Pagina 23
Mașini Asincrone - Pagina 24
Mașini Asincrone - Pagina 25
Mașini Asincrone - Pagina 26
Mașini Asincrone - Pagina 27
Mașini Asincrone - Pagina 28
Mașini Asincrone - Pagina 29
Mașini Asincrone - Pagina 30
Mașini Asincrone - Pagina 31

Conținut arhivă zip

  • Masini Asincrone
    • Argument.doc
    • Bibliografie.doc
    • cuprins.doc
    • FINAL-MASINI ELECTRICE ASINCRONE Complet.doc
    • Prezentare.ppt
    • Prima pagina.doc

Alții au mai descărcat și

Motorul Asincron

Cap. I. Definitie si elemente constructive de baza Motorul asincron este orice motor cu curent alternativ, care la frecventa data a retelei,...

Sistem de Acționare Electromecanică cu Motor Asincron și Invertor de Tensiune

Introducerea pe scara larga a automatizarii si robotizarii, realizarea noilor tipuri de masini unelte cu comanda program au condus la necesitatea...

Masini Electrice de Curent Continuu

I. MAȘINA DE CURENT CONTINUU Prin maşină electrică, de regulă rotativă, înţelegem acea maşină care converteşte puterea electrică în putere...

Pornirea Motoarelor Sincrone

ARGUMENT Dezvoltarea în ritm rapid a producţiei de energie electrică faţă de alte domenii industriale, pentru satisfacerea necesarului de energie...

Instalatii Electrice de Iluminat si Prize

GENERALITĂŢI Prin instalaţie electrică se înţelege orice instalaţie destinată folosirii energiei electrice în scopuri industriale sau casnice...

Metode de Pornire și Reglare a Motoarelor Asincrone

MEMORIU JUSTIFICATIV Motoarele asincrone trifazate sunt cele mai folosite motoare pentru acţionări electrice de putere. Acestea prezintă numeroase...

Aparate de Comanda la Retea a Masinilor Electrice

1 Aparatele de conectare la retea a masinilor electrice Conectarea la retea si deconectarea de la retea a statorului motoarelor electrice...

Schema Electrică de Forță și Comandă pentru Inversarea Sensului Motorului Asincron

I. Argument Un motor electric este un dispozitiv ce transformă energia electrică în energie mecanică. Transformarea inversă, a energiei mecanice...

Ai nevoie de altceva?