Cuprins
- Memoriu justificativ
- Capitolul 1. Generalităţi privind calitatea serviciului de alimentare
- cu energie electrică .1
- 1.1 Reglarea tensiunii de alimentare .6
- 1.1.1 Cauzele si natura variaţiilor de tensiune.6
- 1.2 „Calitatea alimentării”- în ce scop?.10
- 1.3 Fenomene tranzitorii.11
- 1.3.1 Fenomene tranzitorii de tip impuls.12
- 1.3.2 Fenomene tranzitorii oscilatorii.13
- 1.4 Variaţii de lungă durată ale tensiunii.14
- 1.4.1 Supratensiuni.15
- 1.4.2 Scăderi ale tensiunii.15
- 1.4.3 Întreruperi de durată.15
- 1.5 Variaţii de scurtă durată.16
- 1.5.1 Întreruperi.16
- 1.5.2 Goluri de tensiune.16
- 1.5.3 Vârfuri de tensiune.18
- 1.6 Nesimetrii ale tensiunii.19
- 1.7 Deformarea undei sinusoidale.19
- 1.7.1 Componenta de c.c.19
- 1.7.2 Armonici.20
- 1.7.3 Interarmonici.21
- 1.7.4 Ciupituri.21
- 1.7.5 Zgomot.22
- 1.8 Fluctuaţii de tensiune.22
- 1.9 Variaţii de frecvenţă.23
- Capitolul 2. Metode şi tehnici practice de ameliorare a calităţii
- alimentării.24
- 2.1 Acţiuni asupra surselor de perturbaţii.24
- 2.1.1 Circuite primare.24
- 2.1.2 Circuite secundare cu elemente inductive.25
- 2.1.3 Circuite de alimentare de „înaltă calitate”.28
- 2.2 Acţiuni asupra cuplajelor.30
- 2.2.1 Cuplaje prin element comun.30
- 2.2.1.1 Echipotenţialitatea reţelei de nul.30
- 2.2.1.2 Separarea funcţională a circuitelor.30
- 2.2.1.3 Separarea alimentărilor.31
- 2.3 Cuplaje electromagnetice, capacitive, inductive sau prin radiaţie.31
- 2.3.1 Separarea circuitelor prin distanţate.31
- 2.3.2 Utilizarea cablurilor cu conductoare torsadate.33
- 2.4 Ecranarea cablurilor.33
- 2.5 Ecranarea echipamentelor.35
- 2.6 Protecţia împotriva supratensiunilor tranzitorii.40
- 2.6.1 Protecţia circuitelor de mică putere.40
- 2.6.1.1 Protecţie de tip paralel.41
- 2.6.1.2 Protecţia de tip serie.44
- 2.6.2 Protecţia instalaţiilor electroenergetice.46
- 2.6.2.1 Comutarea condensatoarelor.47
- Capitolul 3. Mijloace de măsurare pentru controlul compatibilităţii electromagnetice în domeniul poluării armonice.50
- 3.1. Caracteristici ale mijloacelor de măsurare adecvate controlului compatibilităţii electromagnetice, în domeniul poluării armonice.52
- 3.2. Recomandări referitoare la mijloacele de măsurare în domeniul timp şi în domeniul frecvenţă.58
- Capitolul 4. Măsurări asupra parametrilor de calitate a energiei
- electrice.61
- 4.1. Analizoare de calitate a energiei electrice pentru sisteme monofazate.61
- 4.2 Analizorul de calitate a energiei electrice FLUKE 43, Power Quality Analyzer.66
- 4.2.1. Generalităţi.67
- 4.2.2. Meniul principal.70
- 4.2.3. Setarea instrumentului.73
- 4.2.4. Utilizarea unei imprimente.78
- 4.2.5. Reset-ul instrumentului.80
- 4.2.6. Întreţinerea aparatului.81
- 4.2.7. Memorarea (salvarea) şi stergerea ecranelor.84
- 4.2.8. Conectarea instrumentului la un calculator.85
- 4.2.9. Probleme posibile in funcţionare.87
- 4.2.10.Exemple de măsurare cu Fluke 43 în cazul circuitelor de branşare a consumatorilor.88
- 4.2.11.Exemple de măsurare cu Fluke 43 în cazul circuitelor de iluminat.92
- 4.2.12.Exemple de măsurare cu Fluke 43 în cazul motoarelor.95
- Concluzii
Extras din proiect
MEMORIU JUSTIFICATIV
Este greu de imaginat un domeniu în care să nu se ia în considerare energia sub diferite forme. Ea are un rol determinant în întreaga viaţă economică şi socială, iar de aici rezultă importanţa oricărei măsuri de reducere a costurilor energiei. Pentru a fi bine informaţi, atât furnizorii cât şi utilizatorii doresc să cunoască: care sunt consumatorii, câtă energie se consumă, când se consumă, cât costă, ce evenimente s-au petrecut, cum pot fi prevenite evenimentele, care este calitatea energiei.
Este foarte important de înţeles şi de cunoscut cât mai mult despre calitatea energiei folosite. Calitatea scăzută reduce productivitatea şi scade durata de viaţă a echipamentelor, inclusiv a celor casnice, şi conduce la cheltuieli suplimentare.
Calitatea alimentării, ca şi în cazul altor produse sau servicii, este destul de dificil de cuantificat cu atât mai mult cu cât nu este acceptată o definiţie unică a acesteia. Există standarde pentru calitatea tensiunii precum şi pentru alte mărimi care pot fi măsurate, dar măsura finală a calităţii alimentării este strâns legată şi privită relativ la performanţa şi productivitatea receptoarelor consumatorilor. Dacă acestea sunt afectate, atunci calitatea alimentării lipseşte.
În etapa actuală, nu se poate vorbi de o normare unitară a calităţii energiei electrice pe plan internaţional şi uneori pe plan naţional. Nu există un standard internaţional de calitate a energiei electrice, dar numeroase probleme legate de calitatea energiei electrice sunt reflectate în lucrările Comisiei Electrotehnice Internaţionale (CEI).
CEI, în publicaţia nr. 38, recomandă ca în condiţii normale de distribuţie tensiunea în punctul de livrare să nu difere faţă de tensiunea nominală cu mai mult de 10%. În majoritatea ţărilor, sistemul de indicatori ai calităţii energiei electrice este alcătuit din anumite caracteristici cantitative ale variaţiilor lente sau rapide ale valorii efective a tensiunii, forma şi simetria lor în sistemul trifazat, precum şi caracteristicile de variaţie lentă/rapidă ale frecvenţei.
Normele electrotehnice internaţionale sunt luate în considerare la întocmirea normelor naţionale ale diverselor ţări, în unele privinţe aceste norme fiind chiar mai severe decât recomandările CEI (Comisiei Electrotehnice Internaţionale).
În România nu există până în prezent un standard unitar de calitate a energiei electrice. O parte din parametrii care pot prezenta interes în definirea calităţii energiei electrice sunt definiţi şi normaţi în mod individual.
CAPITOLUL 1
Generalităţi privind calitatea serviciului de alimentare
cu energie electrică
Sistemul economic si social actual din ţara noastră este de tip evolutiv, perfectibil, urmărind înscrierea in tendinţele generale caracteristice Uniunii Europene(UE). Necesitatea înregistrării europene se obligă la amortizarea prevederilor legislative din Romania cu cele din Uniunea Europeană.Una dintre problemelor deficitare din ţara noastră este cea a calităţii, concept de mare actualitate, suprafaţă şi profunzime.
În mod curent termenul de calitate are înţelesuri diferite pentru diverse domenii, specialităţi sau persoane. Din acest motiv, în cele ce urmează se vor utiliza definiţiile sau persoane. În cele ce urmează se vor utiliza definiţiile preluate din Standardul International ISO, adoptat şi ca standard roman/49/. Aceasta defineşte în mod neechivoc calitatea ca ansamblu caracteristicilor unei entităţi care îi conferă acesteia aptitudinea de a satisface necesităţi exprimate sau implicite.
Prin entitate se înţelege nu numai produs, ci şi un proces, o activitate, un serviciu sau o organizare. Necesităţile sunt, de regulă, transpuse în caracteristici cu criterii de verificare specificate, abordând aspectul cantitativ al fenomenului, şi aspecte necuantificate direct, cum ar fi: fiabilitatea, disponibilitatea, mentenanţa, securitatea, relaţia cu mediul sau considerentele estetice etc. Aceste aspecte ale noţiunii de calitate nu pot fi desprinse de criteriul economic, fiind recunoscut faptul că o calitate înaltă costă, dar şi una necorespunzătoare are urmări nefavorabile. Se sugerează în felul acesta o relaţie strânsă între furnizorul şi consumatorul entităţii considerate, a cărei calitate se analizează . În general, relaţia respectivă se materializează în contracte cu clauze precizate sau in norme legislative.
Pentru diverse domenii de activitate, criteriile specificate de definire a calităţii au ponderi şi importanţe diferite.
Sistemul electroenergetic este constituit ca un ansamblu de subsisteme specifice interconectate ce cuprind generatoare, transformatoare, linii precum şi o mare diversitate de consumatori care formează sarcina sistemului. Elementul specific ce deosebeşte entitatea energiei electrice este faptul că în orice moment al funcţionării stabilizate ale sistemului există un echilibru între cantitatea de energie produsă de generatoare si cea consumată de sarcinile din sistem.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Monitorizarea Parametrilor de Calitate a Energiei Electrice.doc