Probleme de CEM și câmpuri de joasă frecvență în stații electrice

Probleme legate de campul electromagnetic.

Efectele asupra factorilor de mediu ale campurilor electromagnetice din vecinatatea instalatiilor de inalta tensiune pot fi analizate sistematizand dupa cum urmeaza:

- solicitarea de camp electric

- solicitarea de camp magnetic

- efecte ale descarcarii corona, perturbatii radioelectrice

- zgomotul acustic corona

Fiecare dintre aceste aspecte disturbante trebuie discutate ca elemente ale politicii de management.:

- afectarea factorilor de mediu

- posibilitatea de reducere a campului electromagnetic

- eventuale metode de reducere a efectelor campurilor E,H,si a altor aspecte.

Zgomotul acustic al instalatiilor de inalta tensiune.

Liniile electrice aeriene isi manifesta prezenta in spatiul inconjurator si in domeniul freceventelor audio(zgomotul acustic).

Zgomotul acustic al LEA este datorat aparitieii descarcarii corona pe conductoare si in spatiul din jurul conductoarelor active. El depinde de domeniul de frecventa, de tensiunea nominala a liniei, de distanta fata de faza laterala a liniei.

Descarcarea corona nu produce o vibratie sinusoidala a particulelor de aer, ci produce un numar mare de frecvente care se combina intr-un mod aleator si ea determina spectrul de frecventa al nivelului de zgomot acustic. Acest spectru contine doua componente:

- un ton pur care este dat de 100 Hz si multiplii sai, pentru o linie aflata sub tensiunea de 50Hz- “hum”

- o banda lunga, care da zgomotul special mentionat mai sus. Frecventa se intinde de la sute de Hz la domeniul ultrasunetelor.

Tonul pur, numit si “hum”, este auzit in special pe timp de ploaie.

Zgomotul de banda larga este produs de strimerii descarcarii corona de polaritate pozitiva si, de aceea, aceasta contine o gama larga de frecvente intrucat sensibilitatea urechii umane variaza cu frecventa si cu amplitudinea tonului pur, intreg domeniul de frecventa a fost impartit in patru zone:A,B,C siD, recunoscute international.

S-a convenit ca nivelul de zgomot care caracterizeaza o linie electrice sa fie masurat pe scara A.

In tabelele 2.1. si 2.2. se dau valorile admisibile ale nivelului de zgomot al instalatiilor de inalta tensiune la limita zonelor functionale din mediul urban si in interiorul zonelor functionale din mediul urban care trebuie comparate cu limitele conform prevederilor STAS 10009-88.

Tabelul 2.1. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor functionale din mediul urban, conform prevederilor STAS 10009-88.

Nr crt

Spatiul considerat Nivelul de zgomot echivalent Lech [dB]

1. Parcuri , zone de recreere si odihna, zone de tratament balneo-climatic 45

2. Incinte de scoli, crese, gradinite, spatii de joaca pentru copii. 75

3. Stadioane, cinematografe in aer liber. 90x

4. Piete, spatii comerciale, restaurante in aer liber. 65

5. Incinta industriala 65x

6. Parcaje auto 90

7. Parcaje auto cu statii service subterane 70

8. Zone feroviarexx 70

9 Aeroporturi xxx 90

x Timpul care se ia in consideratie la determinarea nivelului de zgomot echivalent este cel real corespunzator duratei de serviciu.

x x Limita zonei feroviare se considera la o distanta de 25 m de axa liniei ferate celei mai apropiate de punctul de masurare.

x x x Valorile au fost stabilite tinand seama de prevederile STAS 10183/3-75.

In functie de aceste valori se fixeaza valorile admisibile de zgomot acustic in interiorul diferitelor spatii , vezi tabelul 2.2.

Tabelul 2.2.

Nr.crt Spatiul considerat Nivelul de zgomot echivalent , Lech [db]

1. Parcuri 60

2. Zone de recreere si odihna, zone de tratament medical si balneo-climatic 45

3. Incinte de scoli, crese, gradinite, spatii de joaca pentru copii. 85

4. Piete, spstii comerciale, restaurante in aer liber 70