Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala

Proiect
7.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Electrotehnică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 33 în total
Cuvinte : 7218
Mărime: 266.38KB (arhivat)
Cost: 5 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Bucur Daniel
Proiectul a fost prezentat la Universitatea Petru Maior Facultatea de Inginerie Specializarea Ingineria Sistemelor Electroenergetice

Cuprins

• Tema proiectului pag 2

• Descrierea procesului tehnologic pag 2

• Planul de situatie al societatii comerciale pag 3

• Planul de situatie al utilajelor pag 3

• Dimensionarea instalatiei de iluminat pag 4

• Calculul puterii cerute pag 6

• Determinarea curentilor de calcul pe circuite si coloane pag 9

• Alegerea sectiunii conductoarelor si cablurilor pag 10

• Alegerea tuburilor de protectie pag 14

• Verificarea sectiunii conductoarelor alese: pag 15

-verificarea sectiunii conductoarelor la caderea de tensiune maxim admisibila pag 15

-verificarea la regimul de pornire pag 17

• Alegerea echipamentelor electrice pag 22

• Dimensionarea prizei de legare la pamant pag 26

• Amplasarea echipamentelor pe schema monofilara pag 29

• Amplasarea circuitelor de priza si iluminat pag 31

Extras din document

• TEMA PROIECTULUI-sa se proiecteze instalatia electrica interioara si exterioara cu o putere instalata de peste 200 [kVA] care trebuie sa contina:

-alegerea amplasamentului si planului de situatie pentru o hala de productie cu o putere instalata de peste 125 [kVA].Se va proiecta instalatia pentru:

1)Instalatia electrica de forta;

2)Instalatia electrica pentru iluminat;

3)Instalatia electrica pentru prize;

-dimensionarea postului de trasformare;

• DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC:

Etapele procesului tehnologic de optinere a mobilei :

-lemnul sub forma de bustean intra in hala principala unde acesta este transformat in scandura cu ajutorul benzegei mici si mari care sunt antrenate de 2 motoare:

*benzega mare-1 motor de 40 kW;

*benzega mica-1 motor de 17 kW;

-uscarea cherestelei se face in camera de uscare.Uscatoarele,4 la numar,sunt antrenate de 4 motoare de 3 kW.

-lemnul este readus in hala principala(hala productiei)unde este taiat la lungime cu ajutorul masinii de retezat,care este antrenata de un motor de 15 kW,apoi este taiat la latime de catre masina de spintecat,care este antrenata de un motor de 13 kW.

-lemnul este indreptat la abrict-1 motor de 15 kW.

-presarea materialului se face la presa la cald-2 motoare de 5 kW.

-inlaturarea porilor se face cu ajutorul masinii de slefuit-3 motoare de 5 kW.

-masina de gaurit-1 motor de 2 kW.

-profilele mai greu de obtinut,se fac cu ajutorul masinii cu comanda numerica:

*4 motoare:-2*7 kW;

-2*5 kW;

-procesul tehnologic se termina la masina de lacuit-1 motor de 5 kW.

Cracteristicile tehnice ale motoarelor:

Nr crt Denumire

receptor Tip

constructiv Pn

[kW] Un

[kV] nn

[rot/min] η

[%] cosφ

In

[A] Ip/In Masa

[kg]

1. 1+2+3 ASA-300M 3 0.4 2850 89 0.83 2.2 2.5 50

2. 4 AEM-190S 40 0.4 2990 88 0.82 30.1 7 420

3. 5 AEM-140S 17 0.4 2900 84 0.89 18.3 6.5 200

4. 6+8 ASM-125S 15 0.4 2830 89 0.85 13.8 6 180

5. 7 ASM-125S 13 0.4 2780 85.8 0.83 8.3 5.5 150

6. 9+10+13+

14 AEM-130M 5 0.4 2920 89 0.88 4.3 4.2 75

7. 11 ASM-125S 2 0.4 715 81 0.79 1.8 2 30

8. 12 ASM-125M 4 0.4 725 82 0.75 3.8 3.6 60

• PLANUL DE SITUATIE AL SOCIETATII COMERCIALE:

• PLANUL DE SITUATIE AL UTILAJELOR:

Legenda:

1)strunguri-2 motoare de 3 kW fiecare.(R1)

2)aparat de aer conditionat-1 motor de 3 kW.(R2)

3)uscatoare-4 motoare de 3 kW.(R3)

4)benzega mare-1 motor de 40 kW.(R4)

5)benzega mica-1 motor de 17 kW.(R5)

6)masina de retezat -1 motor de 15[kW].(R6)

7)masina de spintecat-1 motor de 13 kW.(R7)

8)abrict-1 motor de 15 kW.(R8)

9)presa la cald-2 motoare de 5 kW.(R9)

10)masina de slefuit-3 motoare de 5 kW.(R10)

11)masina de gaurit-1 motor de 2 kW.(R11)

12)benzile transportoare-6 motoare de 4[kW] fiecare.(R12)

13)masina cu comanda numerica-4 motoare de 5 kW.(R13)

14)masina de lacuit-1 motor de 5 kW.(R14)

• DIMENSIONAREA INSTALATIEI DE ILUMINAT:

Metoda coeficientului de utilizare:

Această metodă permite determinarea iluminării medii orizontale (EH ) în planul util al încăperii, luând în considerare fluxul luminos util reflectat de pereţi şi tavan. Este o metodă simplă, rapidă şi eficientă în calculele de dimensionare şi predimensionare a sistemelor de iluminat. Se are în vedere că din fluxul total, Fil ,emis de sursă (lampă) numai o parte este util ,F u,restul fiind absorbit de pereţi, tavan, pardoseală sau este transmis. Factorul de utilizare se defineşte cu relaţia:

;

şi depinde de: randamentul corpurilor de iluminat,distribuţia fluxului luminos (direct, indirect,mixt etc.),factorii de reflexie ai pereţilor,rp şi tavanului r t,forma încăperii, caracterizată prin indicele încăperii:

;

în care L, l, sunt lungimea respectiv lăţimea încăperii, iar h este distanţa dintre corpul de iluminat şi planul util. Indicele încăperii este definit ca raport între aria planului util şi ½ din aria laterală a pereţilor care contribuie la iluminarea planului util, prin lumina reflectată. Valorile factorului de utilizare se dau în literatura de specialitate sau în cataloagele firmelor constructoare.

Utilizarea acestei metode presupune parcurgerea următoarelor etape:

1. În funcţie de datele de proiectare se aleg: felul iluminatului, tipul sursei, tipul corpului de iluminat astfel încât să se asigure condiţiile de calitate ale instalaţiei de iluminat. Se stabilesc înălţimea de suspendare şi celelalte dimensiuni geometrice ale incintei;

2. Se calculează indicele încăperii;

3. Se stabilesc coeficienţii de reflexie r p şi r t în funcţie de natura materialului, gradul de finisare şi culoarea pereţilor şi tavanului;

4. Se alege factorul de utilizare în funcţie de tipul corpului de iluminat, indicele încăperii,rp şi rt Pentru valori intermediare ale indicelui încăperii se face interpolare liniară;

5. Se alege valoarea iluminării medii minime (normale) în incintă;

6. Se stabileşte valoarea coeficientului de depreciere k d= 1,3.. 1,8 ;

7. Se calculează fluxul total necesar pentru iluminarea corectă în planul util al încăperii (incitei), cu relaţia:

;

8. Cunoscând tipul sursei de iluminat se alege puterea unitară a acesteia şi, în funcţie de tipul sursei (incandescent, fluorescent) şi temperatura de culoare, se determină fluxul unei lămpi (surse) F l. Se determină numărul de lămpi cu relaţia:

;

9. În funcţie de tipul corpului de iluminat se stabileşte numărul de lămpi pe corp N lc şi se determină numărul de corpuri de iluminat:

;

10. Se stabileşte modul de amplasare al corpurilor de iluminat astfel încât să se asigure un iluminat de calitate (uniform, fără umbre, pentru limitarea efectului de orbire, şi a efectului stroboscopic).

Preview document

Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 1
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 2
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 3
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 4
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 5
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 6
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 7
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 8
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 9
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 10
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 11
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 12
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 13
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 14
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 15
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 16
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 17
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 18
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 19
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 20
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 21
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 22
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 23
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 24
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 25
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 26
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 27
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 28
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 29
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 30
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 31
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 32
Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala - Pagina 33

Conținut arhivă zip

  • Proiectarea unei Instalatii Electrice de Joasa Tensiune la o Societate Comerciala.doc

Alții au mai descărcat și

Instalatie de Lumina si Forta pentru o Hala Industriala

Memoriu tehnic Proiectarea instalaţiei electrice de lumină şi forţă a unei hale industriale - anexă tehnico-socială. Prezentare generală Hala...

Instalatia Electrica de Forta a Unei Hale Industriale

Generalități; Determinarea puterii aparente; Alegerea numărului și a puterii posturilor de transformare; Amplasarea postului de transformare;...

Proiectarea și simularea unei mașini asincrone trifazate cu rotor bobinat

Capitolul 1 1.1 Introducere (scurt istoric) Mașinile de curent alternativ se împart în două mari categorii: mașini sincrone și mașini asincrone....

Instalatia Electrica de Iluminat si Prize pentru o Cabana

ARGUMENTUL Proiectul trateaza-instalatiile electrice pentru o cabana -instalatiile necesare -normele de protectie a muncii Memoriu tehnic...

Instalatii Electrice de Iluminat si Prize

GENERALITĂŢI Prin instalaţie electrică se înţelege orice instalaţie destinată folosirii energiei electrice în scopuri industriale sau casnice...

Proiectarea Instalatiilor de Iluminat si Prize la O Cladire

CALCULUL FOTOMETRIC AL INSTALAŢIEI DE ILUMINAT Generalităţi Lumina reprezinta o energie emisa sau transmisa sub forma de unda electromagnetica...

Instalatie Electrica a unei Hale Industriale

CAPITOLUL I TEMA DE PROIECTARE Sa se proiecteze instalatia electrica de alimentare cu energie a unui spatiu de productie avand urmatoarele date...

Transformator Electric

Capitolul 1 1.1 Date caracteristice de proiectare 1. Puterea nominală Sn=100 KVA 2. Tensiune nominală IT U2n=6 KV 3. Tensiune nominală JT...

Ai nevoie de altceva?