Proiectarea unei instalații electrice de joasă tensiune la o societate comercială

• TEMA PROIECTULUI-sa se proiecteze instalatia electrica interioara si exterioara cu o putere instalata de peste 200 [kVA] care trebuie sa contina:

-alegerea amplasamentului si planului de situatie pentru o hala de productie cu o putere instalata de peste 125 [kVA].Se va proiecta instalatia pentru:

1)Instalatia electrica de forta;

2)Instalatia electrica pentru iluminat;

3)Instalatia electrica pentru prize;

-dimensionarea postului de trasformare;

• DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC:

Etapele procesului tehnologic de optinere a mobilei :

-lemnul sub forma de bustean intra in hala principala unde acesta este transformat in scandura cu ajutorul benzegei mici si mari care sunt antrenate de 2 motoare:

*benzega mare-1 motor de 40 kW;

*benzega mica-1 motor de 17 kW;

-uscarea cherestelei se face in camera de uscare.Uscatoarele,4 la numar,sunt antrenate de 4 motoare de 3 kW.

-lemnul este readus in hala principala(hala productiei)unde este taiat la lungime cu ajutorul masinii de retezat,care este antrenata de un motor de 15 kW,apoi este taiat la latime de catre masina de spintecat,care este antrenata de un motor de 13 kW.

-lemnul este indreptat la abrict-1 motor de 15 kW.

-presarea materialului se face la presa la cald-2 motoare de 5 kW.

-inlaturarea porilor se face cu ajutorul masinii de slefuit-3 motoare de 5 kW.

-masina de gaurit-1 motor de 2 kW.

-profilele mai greu de obtinut,se fac cu ajutorul masinii cu comanda numerica:

*4 motoare:-2*7 kW;

-2*5 kW;

-procesul tehnologic se termina la masina de lacuit-1 motor de 5 kW.

Cracteristicile tehnice ale motoarelor:

Nr crt Denumire

receptor Tip

constructiv Pn

[kW] Un

[kV] nn

[rot/min] η

[%] cosφ

In

[A] Ip/In Masa

[kg]

1. 1+2+3 ASA-300M 3 0.4 2850 89 0.83 2.2 2.5 50

2. 4 AEM-190S 40 0.4 2990 88 0.82 30.1 7 420

3. 5 AEM-140S 17 0.4 2900 84 0.89 18.3 6.5 200

4. 6+8 ASM-125S 15 0.4 2830 89 0.85 13.8 6 180

5. 7 ASM-125S 13 0.4 2780 85.8 0.83 8.3 5.5 150

6. 9+10+13+

14 AEM-130M 5 0.4 2920 89 0.88 4.3 4.2 75

7. 11 ASM-125S 2 0.4 715 81 0.79 1.8 2 30

8. 12 ASM-125M 4 0.4 725 82 0.75 3.8 3.6 60

• PLANUL DE SITUATIE AL SOCIETATII COMERCIALE:

• PLANUL DE SITUATIE AL UTILAJELOR:

Legenda:

1)strunguri-2 motoare de 3 kW fiecare.(R1)

2)aparat de aer conditionat-1 motor de 3 kW.(R2)

3)uscatoare-4 motoare de 3 kW.(R3)

4)benzega mare-1 motor de 40 kW.(R4)

5)benzega mica-1 motor de 17 kW.(R5)

6)masina de retezat -1 motor de 15[kW].(R6)

7)masina de spintecat-1 motor de 13 kW.(R7)

8)abrict-1 motor de 15 kW.(R8)

9)presa la cald-2 motoare de 5 kW.(R9)

10)masina de slefuit-3 motoare de 5 kW.(R10)

11)masina de gaurit-1 motor de 2 kW.(R11)

12)benzile transportoare-6 motoare de 4[kW] fiecare.(R12)

13)masina cu comanda numerica-4 motoare de 5 kW.(R13)

14)masina de lacuit-1 motor de 5 kW.(R14)

• DIMENSIONAREA INSTALATIEI DE ILUMINAT:

Metoda coeficientului de utilizare:

Această metodă permite determinarea iluminării medii orizontale (EH ) în planul util al încăperii, luând în considerare fluxul luminos util reflectat de pereţi şi tavan. Este o metodă simplă, rapidă şi eficientă în calculele de dimensionare şi predimensionare a sistemelor de iluminat. Se are în vedere că din fluxul total, Fil ,emis de sursă (lampă) numai o parte este util ,F u,restul fiind absorbit de pereţi, tavan, pardoseală sau este transmis. Factorul de utilizare se defineşte cu relaţia:

;

şi depinde de: randamentul corpurilor de iluminat,distribuţia fluxului luminos (direct, indirect,mixt etc.),factorii de reflexie ai pereţilor,rp şi tavanului r t,forma încăperii, caracterizată prin indicele încăperii:

;

în care L, l, sunt lungimea respectiv lăţimea încăperii, iar h este distanţa dintre corpul de iluminat şi planul util. Indicele încăperii este definit ca raport între aria planului util şi ½ din aria laterală a pereţilor care contribuie la iluminarea planului util, prin lumina reflectată. Valorile factorului de utilizare se dau în literatura de specialitate sau în cataloagele firmelor constructoare.

Utilizarea acestei metode presupune parcurgerea următoarelor etape:

1. În funcţie de datele de proiectare se aleg: felul iluminatului, tipul sursei, tipul corpului de iluminat astfel încât să se asigure condiţiile de calitate ale instalaţiei de iluminat. Se stabilesc înălţimea de suspendare şi celelalte dimensiuni geometrice ale incintei;

2. Se calculează indicele încăperii;

3. Se stabilesc coeficienţii de reflexie r p şi r t în funcţie de natura materialului, gradul de finisare şi culoarea pereţilor şi tavanului;

4. Se alege factorul de utilizare în funcţie de tipul corpului de iluminat, indicele încăperii,rp şi rt Pentru valori intermediare ale indicelui încăperii se face interpolare liniară;

5. Se alege valoarea iluminării medii minime (normale) în incintă;

6. Se stabileşte valoarea coeficientului de depreciere k d= 1,3.. 1,8 ;

7. Se calculează fluxul total necesar pentru iluminarea corectă în planul util al încăperii (incitei), cu relaţia:

;

8. Cunoscând tipul sursei de iluminat se alege puterea unitară a acesteia şi, în funcţie de tipul sursei (incandescent, fluorescent) şi temperatura de culoare, se determină fluxul unei lămpi (surse) F l. Se determină numărul de lămpi cu relaţia:

;

9. În funcţie de tipul corpului de iluminat se stabileşte numărul de lămpi pe corp N lc şi se determină numărul de corpuri de iluminat:

;

10. Se stabileşte modul de amplasare al corpurilor de iluminat astfel încât să se asigure un iluminat de calitate (uniform, fără umbre, pentru limitarea efectului de orbire, şi a efectului stroboscopic).