Regulatorul Electric

CAPITOLUL I

Notiuni generale

• Principii constructive

Regulatorul este acel element din cuprinsul SRA la intrarea caruia se aplica

eroarea sau abaterea ε, si la a carui iesire rezulta marimea de comanda xc care determina actionarea elementului de executie.

Prin insasi constructia regulatorului se asigura stabilirea unei anumite dependente intre marimea de comanda xc si eroarea ε, astfel incat, ca urmare a actiunii elementului de executie, comandat de regulator, sa se obtina fie anularea abaterii, fie mentinerea acesteia, intre limitele dinainte stabilite.

Structura regulatorului este determinate de rolul sau functional in cadrul SRA.

Astfel, desi exista o mare varietate de tipuri de regulatoare, orice regulator va contine urmatoarele componente:

- amplificatorul;

- elementul de reactie secundara;

- elementul de comparare secundara.

Amplificatorul, notat cu A, este elementul de baza al regulatorului. El amplifica marimea ε cu un factor KR , deci realizeaza o relatie de tipul :

xc (t) = KR • ε1 (t),

unde KR reprezinta factorul de amplificare al regulatorului.

Adeseori, amplificatorul realizeaza si trecerea la o alta for a de energie.

Elementul de reactie secundara, notat cu ERS, primeste la intrare marimea de comanda xc ( de la iesirea amplificatorului ) si elaboreaza la iesire un semnal xr 8 ,denumit marime de reactie secundara.

Elementul de comparare secundara, notat cu ECS, efectueaza continuu compararea valorilor abaterii ε si a lui xr 8 dupa relatia: ε1 (t) = ε (t) – xr 8 (t).

• Clasificarea regulatoarelor

Clasificarea regulatoarelor se poate face dupa mai multe criterii, din care amintim

ca importante urmatoarele:

> In functie de sursa de energie folosita, acestea se clasifica in regulatoare

directe atunci cand nu este necesara o sursa de energie exterioara, transmiterea semnalului realizandu-se pe seama energiei interne, si regulatoare indirecte cand se foloseste o sursa de energie exterioara pentru actionarea elementului de executie.

> Dupa viteza de raspuns regulatoarele se clasifica in regulatoare pentru procese rapide, folosite pentru reglarea automata a instalatiilor tehnologice care au constante de timp mici ( mai mici de 10 s ), si regulatoare pentru procese lente, folosite atunci cand constantele de timp sunt mari ( depasesc 10 s ).

Clasificarea regulatoarelor in functie de particularitatile de constructie si functionale. Se deosebesc astfel urmatoarele tipuri de regulatoare:

- Dupa tipul actiunii, pot fi regulatoare cu actiune continua si regulatoare cu actiune discreta.

Regulatoare cu actiune continua sunt cele in care marimile ε (t) si xc (t) variaza continuu in timp : daca dependeta dintre cele doua marimi este liniara, regulatorul se numeste liniar, iar daca este neliniara, regulator neliniar.