Cuprins
- Argument pag.3
- Cap.1 Introducere pag.5
- Cap.2 Clasificarea siguranţelor fuzibile pag.9
- Cap.3 Caracteristicile siguranţelor fuzibile pag.13
- Cap.4 Măsuri de protecţia muncii şi P.S.I. pag.21
- Bibliografie pag.24
Extras din proiect
ARGUMENT
Instalaţiile electrice energetice constau dintr-un număr relativ mare de elemente componente , grupate funcţional, în general ţn patru sectoare: producerea, transportul, distribuţia şi utilizarea energiei electrice. Tensiunea electrică în fiecare din cele patru sectoare este mai mare sau mai mică, ea obţinînd valori cuprinse între câteva zeci sau sute de volţi în sectorul utilizării şi câteva zeci sau sute de kilovolţi în sectorul transportului.
În continuare se face o comparaţie calitativă între instalaţiile de producere, transport şi distribuţie pe de o parte şi instalaţiile de utilizare pe de altă parte, comparaţie utilă din punct de vedere al protecţiei lor.
Punctul de vedere
Instalaţii de producere transport şi distribuţie Instalaţii de utilizare
Tensiunea de regim Medie şi înaltă joasă
Izolaţia între faze şi faţă de pământ Puternică slabă
Putere unitară Mare mică
Număr de unităţi Mic mare
Particularităţile contrastante ale celor două categorii de instalaţii electrice se reflectă în concepţia şi alcătuirea instalaţiilor de protecţie aferente.Evident, în toate cazurile, instalaţia de protecţie are menirea de a scoate de sub tensiune zona defectă, reducând la minimum urmările pe care producerea defectului le are asupra zonei afectate şi a restului instalaţiei.
În acest proiect am arătat necesitatea utilizării siguranţei fuzibile pentru a putea realiza prin intermediul său protecţia la scurtcircuit în instalaţiile electrice.
În capitolul introductiv este explicat modul în care trebuie să funcţioneze un dispozitiv de protecţie şi se face o comparaţie între alura caracteristicii de protecţie şi alura caracteristicii de defectare. Tot aici am prezentat avantajele şi dezavantajele generale ale siguranţelor fuzibile.
În cel de-al doilea capitol am făcut clasificarea siguranţelor fuzibile atât pentru instalaţiile de joasă tensiune cât şi pentru cele de înaltă tensiune.
În capitolul trei am prezentat caracteristicile specifice fiecărui tip de siguranţă atât pentru cele fabricate în ţară cât şi pentru cele fabricate în străinătate, făcând în acelaşi timp o comparaţie între acestea.
În ultimul capitol am notat ce norme de tehnica securităţii muncii trebuie respectate atunci când se lucrează în instalaţiile electrice.
Cap.1 Introducere
În instalaţiile de joasă tensiune, numărul mare de receptoare existent şi necesitatea de a prevedea fiecare receptor cu elemente de protecţie proprii pentru limitarea extremă a urmărilor defectuilui) impun utilizarea unor dispozitive de protecţie simple, ieftine şi robuste. În acelaşi timp, dispozitivele de protecţie în sectorul de utilizare au sarcina principală de eliminare selectivă a zonei defecte în vederea asigurării continuităţii alimentării celorlalţi consumatori conectaţi în paralel.
În instalaţiile de tensiune medie şi tensiune înaltă, de mare putere,care alimentează un mare număr de consumatori, avariile pot determina pagube materiale de mare importanţă. Ţinând seama de costul ridicat al acestor instalaţii este raţională utilizarea unor dispozitive de protecţie oricât de complexe, costul lor jucând un rol redus, cu condiţia de asigura continuitatea alimentării consumatorilor din aval.
O problemă delicată pe care o ridică dispozitivele de protecţie este stabilirea intensităţii suprasolicitării produse în instalaţia protejată pentru care intervenţia lor apare necesară. Dacă protecţia intervine când suprasolicitarea este foarte mare, durata de uzare fizică a instalaţiei se reduce mult, instalaţia va ieşi prematur din funcţiune datorită îmbătrânirii; dacă însă protecţia acţionează la suprasolicitări mici, capacitatea de supraîncărcare a instalaţiei nu este bine utilizată, apar opriri exagerat de dese, durata de viaţă fizică a instalaţiei se prelungeşte mult. Rezultă necesitatea ca protecţia să fie în aşa fel reglată încât durata de viaţă fizică a instalaţiei să fie de acelaşi ordin de mărime cu durata de uzare morală a ei, lucru care se răsfrânge favorabil şi asupra duratei de utilizare a echipamentului de protecţie. În acest fel se realizează concomitent utilizarea integrală a puterii instalate, pe lângă protecţia efectivă a instalaţiei.
Dacă în instalaţiile de tensiune medie şi înaltă solicitările exagerate apar datorită supracurenţilor şi supratensiunilor, adică este necesară utilizarea dispozitivelor de protecţie împotriva ambelor clase de fenomene, pentru instalaţiile de joasă tensiune este suficientă instalarea protecţiei împotriva supracurenţilor. Într-adevăr, datorită izolaţiei slabe, liniile şi, în general, instalaţiile de joasă tensiune sunt practic legate la pământ la considerarea regimului de supratensiuni: de aceea, sarcinile electrice suplimentare, cărora le corespunde supratensiunea dintre pământ şi instalaţie, se scurg foarte repede la pământ, supratensiunea se amortizează cu viteză foarte mare.
Instalaţiile de joasă tensiune vor fi, aşadar, supuse unor vârfuri de solicitare termică şi/sau solicitare mecanică, datorită apariţiei supracurenţilor.
Creşterea intensităţii curentului peste valoarea nominală în instalaţiile electrice determină apariţia unor suprasolicitări de natură termică şi mecanică cu atât mai mari, cu cât intensitatea curentului este mai mare. În linii mari se poate aprecia că solicitarea, termică sau mecanică, creşte cu pătratul curentului.
Preview document
Conținut arhivă zip
- CONTINUT.doc
- COPERTA.doc
- CUPRINS.doc