Sistem de Actionare Electromecanica cu Motor Asincron si Invertor de Tensiune

Imagine preview
(8/10 din 6 voturi)

Acest proiect trateaza Sistem de Actionare Electromecanica cu Motor Asincron si Invertor de Tensiune.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 73 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Conf.Dr.Ing. SERGIU IVANOV

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Electrotehnica

Cuprins

CAPITOLUL I 2
INTRODUCERE 2
CAPITOLUL II 7
ACTIONARI CU MOTOARE ASINCRONE 7
2.1 Avantajele si dezavantajele actionarii electrice cu motor asincron comparativ cu actionarea electrica cu motor de curent continuu 7
2.2 Problematica generala a tehnicii actionarilor electrice 9
2.2.1 Structura sistemelor de actionare electrica 9
2.2.2. Constructia sistemelor de actionare electrica 17
2.2.3. Probleme de baza ale tehnicii actionarii electrice 18
2.3 Actionari electrice cu motoare asincrone trifazate 20
2.3.l Caracteristicile utilizate în tehnica actionarilor cu rotorul în scurt-circuit 20
2.4 Metode de reglare a turatiei motoarelor asincrone 32
CAPITOLUL III 35
INVERTOARE 35
3.1 Generalitati 35
3.2 Invertor trifazat de curent cu stingere autonoma 36
3.3. Invertor trifazat de tensiune cu modulatie în amplitudine 42
3.4. Invertoare trifazate de tensiune cu modulatie în duratÎ 49
CAPITOLUL IV 55
PREZENTAREA INVERTORULUI DE TENSIUNE CU MODULATIE ÎN AMPLITUDINE CU TRANZISTOARE IGBT 55
4.1 Generalitati 55
4.2 Modulul inteligent cu tranzistoare IGBT 59
4.2.1. Aspecte practice privind utilizarea modulului inteligent 60
CAPITOLUL V 62
REALIZAREA PRACTICA 62
5.1 Sursa duala de tensiune stabilizata 62
5.2 Modul comanda 64
5.2.1 Functionarea modulului de comanda 65
5.2.2 Descrierea schemei bloc. 66
CONCLUZII 69
BIBLIOGRAFIE 70

Extras din document

Introducerea pe scara larga a automatizarii si robotizarii, realizarea noilor tipuri de masini unelte cu comanda program au condus la necesitatea utilizarii unor sisteme de actionare cât mai rapide si fiabile.

Actionarea electrica poate fi definita numai daca se ia în consideratie întreg ansamblul din care face parte, adica instalatia industriala si daca se tine seama de scopul principal urmarit: realizarea unui proces tehnologic de productie. Instalatia în care se utilizeaza actionari electrice cuprinde în mod necesar urmatoarele trei parti: masina electrica, elementele de transmisie a miscarii si masina de lucru. Procesul tehnologic de fabricatie este realizat de masina de lucru, care este pusa în miscare de masina electrica de actionare prin intermediul elementelor de transmisie. Adeseori în instalatiile moderne se utilizeaza mai multe masini electrice de actionare fiecare antrenând printr-un organ de transmisie câte un mecanism executor al masinii de lucru. Astfel, în general sistemul de actionare electrica cuprinde masinile electrice cu echipamentul de alimentare si comanda al acestora si transmisiile la mecanismele executoare ale masinii de lucru, care, în corelare cu componentele electrice, realizeaza procesul tehnologic de fabricatie.

În instalatiile cu actionare electrica se realizeaza conversia electromecanica a energiei, masina electrica îndeplinind rolul de convertor al energiei electrice în energie mecanica si uneori, în regim de frânare prin recuperare, de convertor al energiei mecanice în energie electrica în functie de conditiile de functionare determinate de procesul tehnologic efectuat de mecanismul executor sau de lucru. Între toate componentele acestor instalatii exista o interdependenta strânsa, permitând considerarea actionarii ca un sistem prin care se realizeaza conversia electromecanica a energiei si în care se asigura pe cale electrica controlul energiei mecanice.

În decursul dezvoltarii istorice actionarea electrica a aparut prin înlocuirea motorului hidraulic, cu abur sau cu combustie interna printr-o masina electrica, obtinându-se actionarea pe grupe, la care mai multe masini de lucru sunt actionate de la aceeasi masina electrica. Folosirea masinilor electrice a permis însa trecerea la actionarea individuala, în care fiecare masina de lucru are motorul sau de actionare, obtinându-se avantajul dispunerii utilajelor în flux tehnologic si înlocuirea vechilor transmisii prin curele la distante mari si voluminoase prin transmisii compacte de angrenaje individuale. Cerintele obtinerii unor performante de nivel superior pentru masinile de lucru, în vederea realizarii unei productivitati din ce în ce mai mari, au determinat cresterea complexitatii lor functionale si constructive, inclusiv perfectionarea sistemului de actionare electrica. Astfel apare tendinta de apropiere a masinilor electrice de mecanismele executoare, nascându-se cel mai modern sistem de actionare electrica, actionarea multipla, la care fiecare mecanism de executie al masinii de lucru are motorul sau de actionare.

Aplicarea pe scara tot mai larga a actionarii multiple si pretentiile crescânde de economicitate si productivitate a instalatiilor industriale, au determinat marirea exigentelor privind reglajul vitezei, pornirea, frânarea, reversarea si corelarea functionarii masinilor electrice ale aceleiasi instalatii. Pentru satisfacerea acestor cerinte s-au dezvoltat din ce în ce mai mult actionarile complexe, reglabile si automatizarea proceselor de productie. O alta consecinta a fost raspândirea unor noi tipuri de organe de transmisie dintre masina electrica si mecanismul executor, cum ar fi de exemplu cuplajele electromagnetice, care favorizeaza extinderea comenzii automate si asupra acestei parti a sistemului de actionare.

Majoritatea covârsitoare a motoarelor rotative de actionare, peste 96% este constituita de motoare asincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit sau bobinat. Primul motor asincron de tip industrial apare în 1889, construit de M.O. Dolivo-Dobrovolski, care a fructificat lucrarile anterioare ale lui G. Ferraris si N. Tesla. Folosirea pe scara larga a motoarelor asincrone se poate explica prin robustetea si simplitatea sa, pret redus, siguranta în exploatare. Actionarile electrice cu motoare asincrone se folosesc în toate sectoarele consumatoare de energie electrica: industrie, agricultura, transporturi, tertiar, casnic, etc.

În general actionarile industriale în curent alternativ se realizeaza cu motor asincron datorita avantajelor prezentate mai sus precum si proprietatilor sale în regim de motor: pornire simpla, caracteristicile de functionare convenabile, posibilitati de utilizare în scopul frânarii electrice si de modificare a turatiei.

Fisiere in arhiva (1):

  • Sistem de Actionare Electromecanica cu Motor Asincron si Invertor de Tensiune.doc

Alte informatii

Acest Proiect a fost prezentat in cadrul Facultatii de Electromecanica din Craiova