Definirea Noțiunilor privind Calitatea Serviciului de Alimentare cu Energie Electrică

1. DEFINIREA NOŢIUNILOR PRIVIND “CALITATEA SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ”

Cuvântul “calitate” işi are originea în latinescul “quails”care are înţelesul de “fel de a fi”. Plecând de la acest înţeles, literatura de specialitate furnizează un număr considerabil de definiţii date conceptului de “calitate”, fiind identificate până astăzi în jur de 120 de definiţii ale calităţii produselor, fără a se ajunge la un punct de vedere unitar.

Un punct de vedere mai larg acceptat în definirea calităţii îl reprezintă “valoarea de întrebuinţare”, care reprezintă totalitatea însuşirilor care fac ca un produs să fie util omului. Astfel, o normă franceză defineşte “calitatea” ca fiind “aptitudinea unui produs sau serviciu de a satisface necesităţile utilizatorilor”.[V.4]

Calitatea unui produs sau serviciu reprezentând o noţiune extrem de complexă, pentru conturarea acesteia se impune luarea în considerare a unui număr mare şi variat de factori. În acelaşi timp, noţiunea de “calitate” trebuie să sintetizeze acele caracteristici care, în raport cu specificul produsului sau serviciului au ponderi şi semnificaţii distincte.

În general, calitatea serviciului de alimentare cu energie electrică se poate considera ca fiind în mod direct determinarea de următorii factori:

- siguranţa în funcţionare a instalaţiei;

- calitatea produsului furnizat consumatorului, respectiv, calitatea energiei electrice la punctul de delimitare dintre consummator şi furnizor;

- compatibilitatea electromagnetică a instalaţiilor cu mediul în care funcţionează, în punctual comun de record.

Prin punct comun de racord se înţelege acel nod al reţelei publice de alimentare la care este sau va fi racordat sistemul studiat; în acel punct pot fi conectate şi alte sisteme (consumatori).

1.1. Siguranţa în funcţionare

Prin “siguranţă în funcţionare” (considerată în general un sinonim al noţiunii de “fiabilitate”) se defineşte aptitudinea unui element , dispozitiv sau instalaţie de a-şi îndeplini funcţia în condiţii date, de-a lungul unei perioade de referinţă date. [P.5]

Unii autori includ în noţiunea de “siguranţă în funcţionare" conceptul continuitate, prin care se înţelege aptitudinea unui serviciu, odată obţinut, de a fi prestat în continuare, în condiţiile date, pe perioada de timp dorită (la continuabilitate, respectiv ‘service retainability performance’, în limba engleză).

Printre principalii indicatori care caracterizează siguranţa în funcţionare, respectiv, continuitatea în alimentarea cu energie electrică a unui consumator, la punctul de delimitare de reţeaua furnizorului, se pot aminti:

- numărul anual (mediu sau maxim) de întreruperi eliminate prin reparaţii, sau prin manevrare;

- durata medie a unei întreruperi;

- durata maximă de restabilire;

- durata medie de întrerupere pe an şi altele.

Principalii factori care infuenţează continuitatea în alimentare a consumatorilor sunt:

- fiabilitatea fiecărui element care intră in componenţa instalaţiei electrice de alimentare;

- calităţile protecţiilor prin relee (sensibilitatea, selectivitatea, rapiditatea, siguranţa în funcţionare);

- configuraţia schemei electrice şi tratarea neutrului;

- existenţa unor automatizări cum sunt AAR, RAR, DAS;

- calitatea exploatării.

În literatura de specialitate se face distincţie între diferite tipuri de întreruperi, ele clasificându-se, de exemplu, după durată, în: [H.3]

- microîntreruperi (durata mai mica de o secundă);

- întreruperi scurte (durata cuprinsă între o secundă şi un minut);

- întreruperi lungi (durata mai mare de un minut).

Clasificarea se pote face şi după consecinţele datorate de acestea; în acest caz, receptoarele electrice se pot grupa, în funcţie de de sensibilitea la întrerupere, în diferite categorii:

- categoria zero – cele a căror întrerupere în alimentare poate provoca explozii, incendii, pierderi de vieţi omeneşti sau distrugeri grave de utilaje;

- categoria I – cele a căror întrerupere în alimentare poate produce dereglarea unui proces tehnologic în flux continuu, rebuturi şi importante pagube materiale, prin nerealizarea producţiei şi imposibilitatea recuperării acesteia;

- categoria a II-a – cele a căror întrerupere în alimentare produce nerealizarea producţiei pe durata întreruperii, dar care pote fi recuperată;

- categoria a III-a – restul receptoarelor electrice.