Cuprins
- 1. Amenajarea hidroenergetica si bazinul hidrografic Lotru
- 2. Barajul Vidra
- 3. Camera de supraveghere
- 4. Golirea de fund baraj Vidra
- 5. Priza de apa baraj Vidra
- 6. Instalatii de masura a nivelului apei în lac
Extras din proiect
1. Amenajarea hidroenergetica si bazinul hidrografic Lotru
A. Descriere geografica
B. Descriere hidrografica
C. Încadrarea în Sistemul Energetic National
D. Lacul de acumulare Vidra
E. Debite afluente în lac
F. Supravegherea acumularii
G. Norme de protectia muncii
A. Descriere geografica
Raul Lotru izvoraste din muntii Parâng (2200mdM), curge putin spre Nord, apoi izvoraste din muntii Lotrului, îndreptandu-se spre Nord-Est.
Intrând în zona Cataractelor, face un cot lânga Valea Manaileasa-Mare, iar de aici îsi continua cursul spre Est varsându-se în Olt în dreptul localitatii Brezoi.
Valea Lotrului este marginita de doua siruri de munti orientate în directia nord-vest si anume:
-la nord muntii Cibinului (vârfuri mai importante: Sterpu: 2136mdM, Negovanul-2136mdM, Steflesti-2244mdM, Piatra Alba-2180mdM).
-la sud, masivul Parâng cu muntii Lotrului (vârfuri mai importante: Pietrele-2241mdM, Cocora -2045mdM, Zmeurat-2080mdM).
În zona Vidra, valea râului Lotru este închisa printr-un baraj de anrocamente cu nucleul central de argila, înalt de 121m, care realizeaza acumularea principala a amenajarii (lacul Vidra VBrut=340mil.m3 si VUtil=300mil. m3).
B. Descrierea Hidrografica
Amenajarea hidroenergetica Lotru este situata pe cursul superior si mijlociu al râului Lotru.
Ea utilizeaza resursele hidroenergetice atât ale cursului de apa din bazinul Lotru, cât si ale cursurilor de apa din bazinele învecinate: Lotrioara, Râul Vadului, Jiet, Galbenu si ale afluentilor Oltului inferior între Oltet si Horezu.
Circa 25 % din debitul regularizat provine din aportul Lotrului, care are un debit mediu multianual la Vidra de 4,43m3/sec. În lacul principal Vidra sunt captate si alte râuri prin sistemul de aductiuni si captari secundare ce cuprinde 72 captari grupate în trei ramuri distincte:
v Ramura Nord (gravitational si prin pompaj)
v Ramura Sud (gravitational si prin pompaj)
v Ramura Vest gravitationala.
În sistemul de derivatii secundare se integreaza statiile de pompare Petrimanu, Jidoaia si Lotru-Aval. La acestea se mai adauga captarea gravitationala Galbenu si captarilor ce debusaza direct în aductiunea principala a centralei: Manaileasa si Rudareasa.
Statia de pompare Jidoaia este situata pe pârâul Voinesita.
Barajul de la Jidoaia este un baraj în dublu arc, înaltime 50m, cu un volum util de 0,3mil.m3, pentru colectarea apelor din ramura Nord gravitationala.. Sunt in dotare doua grupuri de pompare de10,5MW – (H. ret= 193m si Q=4,2m3 /sec.) care pompeaza ape din lacul Jidoaia în galeria gravitationala Nord.
Captarea gravitationala Galbenu este creata pe cel mai important afluent al Lotrului + Latorita, în aval de confluenta cu barajul Galbenu. Acesta este un baraj în dublu arc cu înaltimea de 60m, cu un Vutil=1,8mil m3.
De la priza de apa a barajului apa se scurge gravitational pe galeria sud spre lacul Vidra. Tot în pârâul Latorita, la 6 km aval de barajul Galbenu se afla statia de pompare Petrimanu. Barajul are o înaltime de 50m, este un baraj în dublu arc si creeaza un Vutil=1,8mil.m3. Trei grupuri de pompare identice ca la Jidoaia, pompeaza apa în galeria sud gravitationala, ce debusaza în Vidra la Vidruta.
Apele afluentilor Lotrului din aval de barajul Vidra sunt colectate în lacul de statiei de pompare Lotru-Aval. Barajul de 42m în dublu arc, creeaza un Vutil=0,675mil.m3. Are în dotare doua grupuri de pompare de 4,5MW si Hnet=318m, ridicând apa în galeria nord gravitationala care debusaza la Goata.
C. Încadrarea în Sistemul Energetic National
U.E. Lotru este o hidrocentrala de reglaj putere, frecventa si tensiune de mare putere în system, ditrect subordonata conducerii operative a Dispeceratului National Energetic. Caracteristicile principale ale centralei sunt:
Pi=510MW
Emed=900GWh-an
Qi’80m3-sec
Hbrut=795m.
Dispunândde un lac de acumulare cu regularizare multianuala centrala este astfekl conceputa încât sa functioneze la vârful de sarcina, acesta fiind principalul regim, dar poate functiona si la semivârful sau chiar la baza graficului de sarcina în functie de necesitatiile sistemului.
U.E. Lotru este conectata la S.E.N. pe partea de 220Kv, Sibiu I si II.
Pe partea de 110kV, U.E. Lotru este conectata la S.E.N. printr-o linie ce pleaca spre Sadu V ce are o ramificatie pentru alimentarea statiei de pompare Jidoaia.
Tot pe barele de 110kV ale statiei Ciunget, pleaca linii spre statiile de pompare Petrimanu, Lotru-Aval (Pompaj) si spre centralele din aval-Malaia si bradisor.
Pentru o mai mare siguranta în exploatare, statiile de conexiuni de 220kV si 110kV sunt interconectate printr-un AT de 110kV si cu câte doua sisteme de bare legate prin cupla transversala.
D. Lacul de acumulare Vidra
S-a creeat prin închiderea vaii Lotrului, în dreptul cheilor Vidra cu un baraj de anrocamente cu nucleu central de argila. Amonte de baraj se deschide panta versantiilor fiind relative conectata cu versantul stang, ethnic mai abrupt, astfel ca la NNR se creeaza:
Vbrut=340mil m3
Vutil=300mil. m3
Nivelurile caracteristice pentru exploatare sunt:
-nivelul maxim maximorum=1291,5mdM
-nivelul minim minimorum=1237mdM
-nivelul maxim la NNR=1289mdM
-nivel minim =1240mdM
Pe versantul stâng al lacului de acumulare se afla golirea de fund si descarcatorul de suprafata, iar pe versantul drept priya de apa si camera de supraveghere.
E. Debite afluente în lacul de acumulare Vidra
a). Aportul râului Lotru
Râul Lotru are:
Preview document
Conținut arhivă zip
- Descriere Baraj Vidra.doc