Diagnoza avansată a motoarelor cu combustibil

GENERALITATI

Biocombustibilii reprezintă o soluţie de stocare a energiei verzi folosind procesul de fotosinteză. La momentul actual, acestia sunt produşi din materii prime ca rapiţa, floarea soarelui sau porumb.

Aceste produse agricole (în afară de rapiţă) sunt folosite şi în industria alimentară.

Deoarece populaţia globului creşte vertiginos, suprafeţele agricole sunt limitate şi doar 29,2 % din suprafaţa Pământului este reprezentată de uscat, cercetătorii s-au orientat în ultima perioadă spre găsirea unor metode de producere a bicombustibililor din alge.

Pe lângă biodiesel şi etanol, din alge se poate produce şi combustibil de aviaţie, combustibil ce are anumite cerinţe specifice privind vâscozitatea la temperaturi scăzute (-60 grade C), temperaturi întâlnite la plafonul de 10000 m utilizat de avioanele comerciale.

ALGELE MARINE – BIOCOMBUSTIBILUL SECOLOLUI 21

Biodiesel-ul pare a fi unul din combustibilii viitorului, în principal datorită abundenţei resurselor prime naturale din care se poate produce. În acest context nu ne miră faptul că biodiesel-ul se poate produce mai nou şi din alge marine.

Cel mai mare avantaj al algelor este ca se poate obţine de 30 de ori mai mult biodiesel pe hectar decât din porumb sau soia.

Cuplat cu faptul ca algele cresc în apă sarată (cea mai abundentă substanţă pe Pamant) începem să înţelegem de ce algele marine pot deveni o alternativă la petrol.

Discuţia trebuie să înceapă de la sursa de materie primă. Alge-alge, dar ce alge? Nu se ştie deocamdată pe ce specii vegetale ne vom bizui în viitor ca sursă de combustibil, aşa că marile companii din domeniu au în vedere mai multe opţiuni. Viitorul va arată care dintre plantele experimentate se vor dovedi cele mai potrivite.

Speciile de alge alese sunt cele capabile să sintetizeze cantităţi mari de lipide (substanţe grase) pentru că din aceste substanţe se poate obţine, printr-un proces chimic numit transesterificare, preţiosul combustibil cu care ne vom alimenta mâine maşinile, motocicletele, scuterele, drujbele şi ce mai funcţionează azi cu motorină.

O astfel de specie este Bothryococcus braunii, alga descoperită de profesorul Makoto Wanatabe,de la Universitatea Tsukuba. El a calculat ca ar putea schimba Japonia în maxim 5 ani şi ,după aceasta, ‘putem incepe să schimbăm lumea’, afirma el în ziarul ‘The Times’.

Alga descoperită de el este în mod special „predispusă la îngraşare“, şi a fost deja cultivată experimental într-o zonă deşertică. Poziţia taxonomică a acestei alge a fost schimbatoare.

Prezenţa resturilor pereţilor celulari în masa gelatinoasă a coloniei, structura celulară şi a peretilor celulari, prezenţa pirenoidului şi a amidonului justifică situarea lui în Increngatura Chlorophyta. Formează colonii mari, de culoare verde, care adesea par diseminate în forma de granule pe suprafaţa apei.Porţiunile de tal, ca nişte ciorchine, sunt unite prin nişte benzi gelatinoase, asemanatoare unor pâlnii sau cornete radiare, de centrul coloniei.Celulele sunt condensate la periferie, astfel că interiorul coloniei pare omogen.Ca produse de asimilaţie se gasesc amidon şi ulei.Fiind mai uşoare decât apa, coloniile plutesc la suprafaţa şi adesea formează ‘infloriri’.