Epurarea Apelor Uzate

I. INTRODUCERE

Epurarea apelor uzate constituie ansamblul procedeelor fizice, chimice, biologice şi bacteriologice prin care se reduce încărcarea în substanţe poluante organice sau anorganice şi în bacterii în scopul protecţiei mediului înconjurător.(aer, sol, emisar etc.). Ea are ca rezultat obţinerea unor ape curate, în diferite grade de purificare funcţie de tehnologiile şi echipamentele folosite, şi un amestec de corpuri şi substanţe care sunt denumite generic nămoluri.

Staţiile de epurare reprezintă ansamblul de construcţii şi instalaţii, în care apele de canalizare sunt supuse proceselor tehnologice de epurare, care le modifică în aşa mod calităţile, încât să îndeplinească condiţiile prescrise, de primire în emisar şi de îndepărtare a substanţelor reţinute din aceste ape.

În prezent, staţiile de epurare pot fi clasificate în două mari categorii:

- Orăşeneşti;

- Industriale.

Staţiile de epurare orăşeneşti primesc spre epurare ape uzate menajere, industriale, meteorice, de drenaj şi de suprafaţă, în proporţii variabile. O dată cu industrializarea puternică a centrelor populate, se poate considera că nu mai există staţii de epurare care tratează numai ape uzate menajere.

Procesele de epurare se clasifică în funcţie de principalele fenomene pe care se bazează în 3 categorii :

a) procedeul de epurare fizică denumite în lucrările mai vechi şi mecanice

b) procedeul de epurare biologică

c) procedeul de epurare chimică

a) Tehnologii de epurare mecanică, bazate pe procese de epurare mecanică, au ca scop:

- reţinerea corpurilor şi suspensiilor mari, operaţie realizată în instalaţii ca grătare;

- flotarea (separarea) grăsimilor şi uleiurilor, realizată în separatoare de grăsimi şi în decantoare, cu dispozitive de reţinere a grăsimilor şi uleiurilor;

- sedimentarea sau decantarea pentru separarea materiilor solide în suspensie din apa uzată, prin instalaţii de deznisipare, decantare, fose septice şi decantoare cu etaj;

- prelucrarea nămolurilor, după cum se arată la procedeele de epurare mecano-biologice.

b) Tehnologii de epurare mecano-chimică se bazează, în special, pe acţiunea substanţelor chimice asupra apelor uzate şi au ca scop:

epurarea mecanică, aşa cum a fost descrisă anterior;

- coagularea suspensiilor din apă, realizată în camerele de preparare şi dozare a reactivilor, de amestec şi de reacţie;

- dezinfectarea apelor uzate, realizată în staţiile de clorinare şi bazinelor de contact.

c) Tehnologii de epurare mecano-biologică, care se bazează pe acţiunea comună a proceselor mecanice şi biologice, având ca scop:

- epurarea mecanică, aşa cum s-a arătat mai înainte;

- epurarea naturală a apelor uzate şi a nămolurilor, realizată pe câmpuri de irigare şi filtrare, iazuri biologice, pentru apele uzate, şi în bazine deschise, de fermentare naturală a nămolurilor, pentru nămoluri;

- epurarea artificială a apelor uzate şi a nămolurilor, realizată în filtre biologice, bazine cu nămol activ, aerofiltre, filtre biologice scufundate şi turn etc. (pentru apele uzate), iar pentru nămoluri, în fose septice, concentratoare sau îngroşătoare de nămol, platforme pentru uscarea nămolului, filtre vacuum şi presă, incineratoare.