Impactul amenajării hidroenergetice Râmnicu-Vâlcea

Amenajarea hidroenergetica Ramnicu Valcea

Amenajarea hidroenergetica a Oltului a început în anul 1969, prin construirea primei centrale hidroelectrice – Rm. Vâlcea.

Potentialul hidroenergetic al bazinului râului Olt este evaluat de ISPH la 1867 MW cu o energie de 4442x10 9 KWh/an, ceea ce reprezinta 17% din potentialul râurilor interioare. Acest potential este concentrat pe Olt de la Fagaras la Islaz si pe afluentii sai Lotru si Sadu – Cibin.

Debitul instalat în hidrocentralele amenajate pe râul Olt creste pe masura ce râul îsi croieste drum spre varsarea în Dunare, pe sectorul mijlociu al Oltului fiind de 330 mc/sec.

Pe cursul mijlociu al Oltului sunt situate 11 hidrocentrale tip centrala-baraj, echipate cu 2 turbine Kaplan fiecare (în total 22 grupuri energetice) , având o putere totala instalata de 466,9 MW si o productie de energie electrica în anul mediu hidrologic de 1380 GWh.

- Amplasare: amonte de orasul Rm. Vâlcea.

- Anul punerii în functiune: 1974

- Putere instalata: 46 MW

- Productie medie de energie: 134 GWh/an

- Suprafata lac de acumulare la NNR: 319 ha

- Volum brut lac de acumulare: 21,4 mil. mc de apa

CHE RÂMNICU VÂLCEA. BARAJUL.

DATE TEHNICE CONSTRUCTIVE ŞI DE ECHIPARE.

Clasa constructiei II Disipatorul :

Tipul. baraj tip stavilar - tipul- bazin cu dinţi şi prag şicanat

Schema statică :pile separate prin rosturi de câmpurile deversante -lungimea 40,50m

Anul punerii fn funcţiune 1974 - latimea 76,50m

Inălţimea constructivă 35,65m - debit specific aval (de calcul) 34,30mclms

- cota coronamentului. 252,65mdM - cota radier 225,00mdM

- cota de fundare 217,00mdM Rizbermă de anrocamente si stabilopozi 25,00*112.50m

- cotă prag deversor 238,00mdM Canal de fugă:

Laţimea frontului deversant. 74,50m -lungimea 550,00Km

Lungimea barajului. 45,84m -lăţimea 112,50m

Campuri deversante 4x16,00m - taluze 1 :2.5; 1:3

Tipul de deversor prag lat - protectia taluzelor pereu de beton si cleionaje

Etanşarea in profunzime voal de injectii Echipament hidromecanic:

Sistemul de drenaj. foraje de drenaj - stavila segment cu clapetă 4 buc. 16x(8.23+2.2)mp

Debite: - mecanisme de acţiona re cu lanţ 4 ans.x2x80tf

- capacitatea de evacuare maximă 6170.00mcls - batardouri 8 buc.(16,0*14.0)mp

- de verificare 5340,00mcJs - macara portaL 2 buc.125tf-16m

- de calcul 2600,00mcls - i nstalaţia ptr. incălzirea stavilelor nr.1 şi 2 1 ans.

- modul 110-130,00mcls -grup Diesel e1ectrogen 1 buc.x125KVA

- de inundaţie 825,00mcls Geologia amplasamentului:

- captat - priza principala 1,60mcls - marne stratificate sau framantate cu aspect brecios, nisip marnos presat cu strate rare,subtiri si blocuri de tuf dacitic friabil

- priza secundara <1,0mcls

Impactul amenajării hidroenergetice Rm. Valcea asupra mediului

Impactul asupra elementelor de geografie fizica

- Morfologie şi regim de curgere

Amenajările hidroelectrice modifică în mod semnificativ atât morfologia zonei, cât şi regimul de curgere al apei. Prin construcţia barajului se realizează ridicarea nivelului de apă şi implicit creşterea volumului şi a suprafeţei lacului de acumulare astfel format.

Regimul de curgere se modifică sensibil, viteza apei în lac micşorându-se treptat până la zero. Se constată atât o modificare a profilului longitudinal al râului, cu menţiunea că pentru canalele de derivaţie se păstrează în paralel şi vechea albie a râului puţin transformată, cât şi o modificare, mai puţin severa a regimului de curgere. În general se îmbunătăţeşte regimul de curgere.

- Eroziune, transport solid, aluvionare, inundaţii şi înmlăştiniri

Prin crearea lacului de acumulare transportul aluviunilor, târâte sau în suspensie, se opreşte începând din zona modificării regimului vitezelor (începând de la coada lacului).

Acest fapt conduce la colmatarea lacului, iar în cazul lacurilor cu adâncime mai mică, chiar la crearea de zone deltaice (înmlăştiniri). Procesul de colmatare este accelerat în cazul inundaţiilor, care tranzitează un debit solid în suspensie şi târât foarte mare, plus cantităţile de aluviuni depozitate în zonele de confluenţă, care la un debit normal nu erau tranzitabile.

Erodarea malurilor lacurilor se datorată valurilor în zona cu versanţi uşor erodabili sau cu panta mai mare decât cea natural.Pentru acumularile din cascada Oltului mijlociu una din problemele principale o constituie reducerea volumelor acestora , ca rezultat al proceselor intense de colmatare. Gradul de colmatare al volumelor brute initiale ale lacurilor este prezentat in tabelul urmator:

Acumularea

Anul punerii in functiune Anul ultimei ridicari batimetrice Gradul de colmatare al volumului brut initial [%]

Se remarca un grad ridicat de colmatare a acumulărilor din zona superioara a sectorului , in special acelea care au fost pentru anumite perioade de timp cap de cascada

Modificarile morfologige ale cuvetelor lacustre au ridicat problemele prezentate mai sus in ceea ce priveste conditiile de tranzitare a viiturilor

Pentru ultimele trei acumulari ca un fapt pozitiv se remarca o crestere a volumelor acumularilor , acest lucru fiind datorat nu faptului ca in acumulari nu s-au produs colmatari ci faptului ca ritmul colmatarilor a fost depasit de ritmul extragerilor de material sedimentar din cuvele lacurilor prin excavari si dragari Aceste cresteri de volum ale lacurilor au fost favorizate si de faptul ca aceste trei acumulari au beneficiat de faptul ca lacurile din amonte au retinut o parte insemnata din aluviunile Oltului.Ca evolutie in timp se constata o evolutie rapida a lacurilor din sectorul superior al zonei studiate spre o forma de senal Lacurile vor ajunge la o „geometrie „ stabila care nu mai favorizeaza decantarea aluviunilor,determinand o reducere a ratelor de colmatare ale acumularilor.De aceea, inevitabil, procesele de colmatare se vor intensifica si pentru acumularile din aval.

Oprirea sau reducerea importantă a transportului solid datorată lacului, duce la defluarea în aval a unui debit de apă relativ curată, cu o putere de erodare crescută, care nu mai este în echilibru cu albia existentă. Astfel patul albiei aval de lac va fi erodat progresiv, până când se va reface echilibrul dintre panta patului albiei şi noul transport solid. De asemenea oprirea transportului solid poate produce un dezechilibru serios unde eroziunea naturală nu mai este compensată de depunerile datorate transportului solid. Colmatarea albiilor din aval de baraje poate reduce capacitatea de curgere a acestora şi poate da naştere chiar la inundaţii. O consecinţă a opririi în lac a debitului în suspensie este lipsirea terenurilor agricole afectate de inundaţii de substanţe fertilizatoare (argila),conţinute în aceste revărsări periodice de apă. Un alt efect important este oprirea proceselor de refacere a rezervelor de balast natural