Cuprins
- INTRODUCERE 7
- 1 MODERNIZAREA CENTRALEI TERMICE 9
- 1.1 Studiu documentar 9
- 1.2 Descrierea centralei termice existente 13
- 1.2.1 Descrierea utilajului termic de bază 16
- 1.2.2 Consumatorii de energie termică 16
- 1.2.3 Propuneri de unele modificări ai parametrilor consumatorilor de energie termică 19
- 1.3 Calculul de verificare al schimbătorului de căldură Wilhelm Deller KG 19
- 1.4 Calculul turbinei cu abur 22
- 1.4.1 Alegerea turbinei cu abur 22
- 1.4.2 Determinarea căderii de entalpie disponibilă pe turbină 26
- 1.4.3. Alegerea formei evazării 27
- 1.4.4 Determinarea randamentului periferic 29
- 1.5 Descrierea schemei termice de principiu a miniCET 32
- 2 ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ A MINICET 33
- 2.1 Date iniţiale 33
- 2.2 Determinarea sarcinilor electrice pe noduri şi pe centrală 33
- 2.2.1 Formularea problemei 33
- 2.2.2 Metodologia de calcul 34
- 2.2.3 Calculul numeric 36
- 2.3 Calculul parametrilor curbei de sarcini electrice 39
- 2.3.1 Generalităţi 39
- 2.3.2 Calculul parametrilor curbei de sarcini electrice de vară 39
- 2.3.3 Calculul parametrilor curbei de sarcini electrice de iarnă 41
- 2.3.4 Calculul parametrilor curbei anuale de sarcini electrice 42
- 2.4 Alegerea echipamentului electric 44
- 2.4.1 Întocmirea schemei monofilare de alimentare cu energie electrică a centralei 44
- 2.4.2 Alegerea întrerupătoarelor automate neselective şi a secţiunii conductoarelor 46
- 2.4.3 Alegerea întrupătoarelor automate selective şi a secţiunii cablurilor 47
- 2.4.4 Alegerea transformatoarelor de curent 48
- 2.5. Calculul curenţilor de scurtcircuit 49
- 2.5.1 Prezentarea punctelor de scurtcircuit pe schema monofilară 49
- 2.5.2 Calculul curentilor de scurtcircuit în punctul K1 50
- 2.5.3 Calculul curentilor de scurtcircuit în punctul K2 53
- 2.5.4 Calculul curentilor de scurtcircuit în punctul K3 54
- 2.6 Verificarea echipamentului electric 55
- 3 REGLAREA AUTOMATĂ A TURBINEI CU ABUR 57
- 3.1 Sarcinile automatizării 57
- 3.2 Reglarea parametrilor de funcţionare a turboagregatului 58
- 3.2.1 Generalităţi 58
- 3.2.2 Regulatoare de turaţie 59
- 3.2.3 Regulatoare de presiune 60
- 3.2.4 Regulatoare de debit 62
- 3.3 Protecţia turbinei cu abur 63
- 3.4 Reglarea turbinei cu abur TG 0,5A/0,4 63
- 4. ASPECTE DE ECONOMIE ŞI MANAGEMENT 69
- 4.1 Determinarea preţului de cost al energiei termice şi electrice 69
- 4.1.1 Formularea problemei 69
- 4.1.2 Metodologia de calcul 69
- 4.1.3 Calculul numeric 72
- 4.1.4 Concluzii 74
- 4.2 Consolidarea instituţională în domeniul conservării energiei 75
- 4.2.1 Conservarea energiei şi Agenţia Naţională pentru consevarea energiei 75
- 4.2.2 Rolul Agenţiei în domeniul conservării energiei 76
- 4.2.3 Fondul naţional pentru conservarea energiei 78
- 4.2.4 Concluzii 79
- 5 PROTECŢIA MUNCII ŞI A MEDIULUI AMBIANT 80
- 5.1 Analiza condiţiilor de muncă la întreprindere 80
- 5.2 Sanitaria industrială 82
- 5.2.1 Temperatura aerului 82
- 5.2.2 Umiditatea relativă şi viteza aerului 83
- 5.2.3 Normarea microclimatului 83
- 5.3 Tehnica securutăţii 85
- 5.3.1 Tehnica securutăţii la montarea, exploatarea şi reparaţia utilajului termoenergetic 85
- 5.3.2 Electrosecuritatea 87
- 5.4 Protecţia împotriva incendiilor 89
- 5.5 Protecţia mediului ambiant 91
- CONCLUZII 92
- BIBLIOGRAFIE 94
Extras din proiect
INTRODUCERE
În trecutul îndepărtat, omul în activitatea sa se rezuma exclusiv la puterea sa musculară, ulterior începînd să folosească şi forţa musculară a animalelor. Apoi necesităţile sale erau satisfăcute de resursele hidraulice şi forţa vîntului, care mai apoi au cedat locul petrolului, gazelor naturale şi combustibilului nuclear. Deci o dată cu dezvolatarea omenirii creşte şi cererea de energie.
O dată cu creşterea consumului de energie creşte şi volumul de combustibili fosili extraşi, care asigură 90 % din energia utilizată, însă aceşti combustibili sunt epuizabili şi multe ţări din lume practic şi-au epuizat aceste surse de energie. Se presupune că combustibilii fosili din care fac parte petrolul şi gazele naturale, se vor epuiza în decurs de ani.
O consecinţă a creşterii consumului de energie este şi efectul de ecologic negativ. Consecinţele acestui efect se simt mai ales în ultimii ani, cînd în diferite regiuni ale planetei au loc diverse catastrofe.
De aceea omenirea este cu mult mai interesată în găsirea a noi soluţii şi procedee care să satisfacă necesităţile de energie şi cu un impact minim asupra mediului ambiant.
Cu aceste probleme se confruntă şi statele din Europa Centrală şi de Est. În aceste state economiile, instituţiile de stat şi companiile se confruntă cu probleme ce decurg atît din decalajul tehnic faţă de Occident cît şi de dependenţa accentuată de importul de petrol şi gaze naturale. Plus la asta evoluţiile politice, militare şi economice la nivel mondial au determinat evoluţii spectaculoase ale preţului petrolului si gazelor naturale. Aceste probleme n-au ocolit nici Republica Moldova.
Problema resurselor energetice în Republica Moldova este acută, deoarece 98 % din energia primară este importată de peste hotare, îndeosebi din Federaţia Rusă. Deşi Moldova dispune de unele zăcăminte de combustibili fosili (lignit în raioanele Cahul şi Vulcăneşti, petrol de-a lungul Prutului, gaz metan la Cantemir ), însă acestea sunt neînsemnate.
De aceea o mare atenţie trebuie să se acorde retehnologizării, modernizării şi dezvoltării sectorului energetic, care se pot realiza avînd în vedere două direcţii principale: 1.construirea de noi obiective şi capacităţi de producţie, inclusiv dezvoltarea capacităţilor de producţie existente; 2. reutilarea obiectivelor energetice, a secţiilor, atelierilor şi locurilor de muncă cu maşini, utilaje, echipamente şi instalaţii care încorporează tehnologii moderne.
În cazul retehnologizării obiectivelor din sectorul energetic prin investiţii directe sau transfer internaţional de tehologie se pune problema înlocuirii unor utilaje existente, uzate fizic şi moral, cu utilaje şi tehnologii moderne, mult mai performante, bazate pe concepţii tehnice de dată recentă. Astfel, se asigură creşterea producţiei, înbunătăţirea parametrilor tehnico-economici ai capitalului fix, reducerea consumurilor specifice, a emisiilor poluante şi sporirea gradului de fiabilitate.
Modernizarea utilajelor, instalaţiilor, agregatelor din sectorul energetic se poate realiza prin modificarea unor componente în vederea înbunătăţirii caracteristicilor tehnice şi funcţionale a unor părţi sau ansamblului instalaţiei, care să permită obţinerea de performanţe comparabile cu cele ale echipamentelor similare.
O deosebită atenţie trebuie să se acorde managementului energetic şi conservării energiei şi, nu în ultimul rînd, folosirii resurselor regenerabile.
O măsură de conservare a energiei este cogenerarea, adică producerea simultană a energiei termice şi electrice, ambele destinate consumului, într-o instalaţie tehnologică gîndită unitar în acest scop, care duce la următoarele avantaje:
• economie de energie primară faţă faţă de producerea separată ;
• reducerea elementelor poluante eliminate în atmosferă ;
• randamentul de producere a energiei este mai mare decît în cazul soluţiei separate ;
• reducerea costului de energie produsă.
Pentru fiecare caz în parte soluţia optimă de echipare a centralei termice cu turbine se stabileşte în baza calculelor tehnico-economice şi este determinată de :
• natura şi durata de utilizare a valorii maxime a cererii sub formă de căldură pe parcursul anului.
• raportul dintre dintre cererea de energie electrică şi căldură a consumatorului care se numeşte indice de structură a consumului de energie.
• natura agentului termic ( abur sau apă fierbinte ) utilizat pentru alimentarea cu căldură şi parametrii lui.
La cogenerare se pot folosi atît turbinele cu gaze cît şi cele cu abur.
O astfel de soluţie se propune şi pentru SA “Efes Vitanta Moldova Brewery”, şi anume instalarea unei turbine cu abur cu contrapresiune la centrala termică, care produce abur tehnologic la parametri mai mari decît cei necesari procesului tehnologic şi de aceea se folosesc ventile de laminare, în care după cum ştim au loc pierderi de energie, adică exergia trece în anergie. Iar o data cu instalarea turboagregatului, căderea de presiune din ventile o vom folosi în turbină astfel producînd energie electrică pentru necesităţile proprii.
1. MODERNIZAREA CENTRALEI TERMICE
1.1. Studiu documentar
Practic fiecare întreprindere care are centrală termică odata cu producerea aburului tehnologic poate produce şi energie electrică pentru necesităţile proprii. În continuare se va analiza una din situaţiile cel mai des întîlnite. Fie la o întreprindere sunt instalate cazane de abur ДКВР-10/13. Cel mai des unele din ele deloc nu lucrează sau funcţionează la parametri mai mici de cei nominali. Chiar dacă funcţionează la parametri nominali aburul este îndreptat în instalaţia de răcire şi reducere a presiunei (IRR), unde aburul se laminează şi presiunea lui scade pînă la cea necesară consumatorului. Astfel o mare parte de energie a aburului se cheltuie neeficient.
Această energie se poate de folosit instalînd în loc de IRR o turbină cu contrapresiune. Energia electrică produsă în turbogenerator a sa aibă un preţ de producere mic şi adaosul la consumul de combustibil va constitui în jur de 3-6 %.
Preţul a unui 1 KW de putere instalată luînd în consideraţie cheltuielele pentru proectare, construcţie, montare şi de reglare este în jur de 500 $. Perioada de răscumparare este de 1-4 ani, care depinde şi de puterea agregatului cît şi de coeficientul de utilizare. Uzina de turbine din Kaluga produce o serie de turbine cu puterea de la 500 kW pînă la 35 MW, care foarte des sunt instalate în astfel de scheme.
Pentru centralele termice care funcţionează la parametri mici este mai favorabil de instalat turbogeneratoare de tip bloc cu puterea de la 0,5-3,5 MW. Aceste agregate nu necesită fundament special ca în cazul acelor cu puteri mari şi sunt amplasate pe aceeaşi ramă. Tensiunea generatorului electric poate fi 400 V cît şi 6 sau 10 kV.
Preview document
Conținut arhivă zip
- 1. Modernizarea centralei termice.doc
- 2ALIME~1.DOC
- 3. Reglarea automata a turbinei cu abur.doc
- 4. Aspecte de economie si management.doc
- 5. Protectia muncii si mediului ambiant.doc
- adnotare.doc
- Bibliografie.doc
- Concluzii.doc
- cuprinsul.doc
- Introducere.doc