Monitorizarea și Diagnosticarea Transformatoarelor de Putere

1. Necesitatea monitorizarii si diagnosticarii transformatoarelor de putere.

In conformitate cu politicile actuale de liberalizare a sistemelor energetice, fiecare unitate incearca sa-si reduca costurile, fiind in acelasi timp pe deplin constienta ca prevenirea pierderilor accidentale sunt mai importante ca oricand; de exemplu pierderile de capital in cazul unei intreruperi sunt deasemenea importante ridicanduse la sume considerabile (milioane de dolari). Pentru a satisface cererea de energie electrica si pentru a mentine fiabilitatea sistemului, schimbari semnificative se fac pentru ca unitatile functionale sa opereze si sa aiba grija de transformatoarele sale. De obicei nu este justificabil din punct de vedere economic sa se supuna fiecare transformator imbatranit la inspectii si teste riguroase extinse. O promitatoare industrie strategica pentru managementul duratei de viata este de a stabili prioritatile de monitorizare si de a oferi intretinere strategica pentru toate transformatoarele.

Acesta este motivul pentru care sistemele de monitorizare, analiza si diagnosticare au devenit o parte esentiala in supravegherea transformatoarelor. Cu ajutorul tehnicilor de masurare, tehnica de diagnosticare permite o evaluare standard care ajuta la detectarea avariilor care pot apare. Se utilizeaza diferite metode de monitorizare care acopera o multitudine de efecte fizice; de la masurarea parametrilor, la analiza datelor si diagnosticarea defectului; ajungand la tehnici electrice, mecanice, termice si optice. Prin urmare obiectivele metodelor de diagnosticare sunt evaluarea conditiilor de operare si identificarea cauzei imbatranirii, recomandand masuri pentru imbunatatirea calitatii si evaluarea duratei de viata.

Cu aceste metode tehnice de diagnosticare se face posibila inregistrarea valorilor tipice din care se pot trage concluzii referitoare la comportamentul acestora in viitor.

Conditiile de operare ale transformatoarelor sunt intrari importante pentru modelele tehnice si economice folosite pentru a determina cea mai rentabila alternativa de operare, reabilitare sau inlocuire [1].

Transformatoarele de putere au cea mai ridicata valoare din echipamentul instalat in substatiile de inalta tensiune. O crestere a cererii pentru imbunatatirea performantelor financiare si tehnice au fortat unitatile de alimentare sa-si evalueze conditiile actuale a transformatoarelor. Pentru a obtine echilibrul optim intre investitiile de capital, costurile de intretinere si performantele de operare, este nevoie de a oferi justificari economice si tehnice pentru decizii ingineresti si planificarea capitalului pentru reparatii [2].

De exemplu cand un om se imbolnaveste se duce la doctor pentru a se trata. Dar daca el face consultari regulate ale sanatatii sale, probabil ar putea sa evite de multe ori imbolnavirea care ii provoaca suferinta. Se aplica oare doar pentru oameni? Ei bine, nu, la fel este si cu echipamentele folosite in tehnologiile noastre. Tranformatoarele sunt echipamente de care depinde costul efectiv de aprovizionare. Costul efectiv de aprovizionare este costul la care ajunge sa fie platita energia electrica de catre client, acest cost include pe langa costul de producere, costul cu mentenanta echipamentelor de transmisie si distributie. Prin urmare, managerierea “vietii” tranformatoarelor, reducerea avariilor si extinderea vietii transformatoarelor sunt doar cateva masuri care au fost adoptate.

Masurarea vietii unui transformator se face considerand urmatoarele aspecte:

a. Imbunatatirea mentenantei ex: mentenanta concentrata pe reabilitare;

b. Mentinerea tranformatorului in service;

c. Alimentarea continua;

d. Prioritatea repararii pe teren si monitorizarea on-line;

e. Minimalizarea numarului de remedieri si realizarea celor mai eficace actiuni de remediere;

f. Cuprinderea evaluarii duratei de functiondare sau/si programe de extindere.

Transformatoarele sunt in general clasificate din punct de vedere al starii in urmatoarele categorii:

a. Normal;

b. Imbatranit si normal;

c. Imperfect;

d. Defectuos;

e. Avariat.