Pobleme Actuale Privind Constructia Masinilor Reversibile

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Pobleme Actuale Privind Constructia Masinilor Reversibile.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 145 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Energetica

Cuprins

Capitolul 1
1.1 Introducere
1.2 Pobleme actuale privind constructia masinilor reversibile
1.3 Criterii de similitudine folosite in studiul turbomasinilor
Capitolul 2
2.1 Descrierea schemei de amenajare a CHEAP
2.2 Schema amenajarii
2.3 Circuitul hidraulic si tipurile de gratare si vane din cadrul circuitului hidraulic
2.4 Probleme privind pornirea in regim de pompa
2.4.1 Modalitati de pornire
2.5 Trecerea de la turbinare la pompare
2.6 Vibratiile masinilor reversibile
Capitol 3
Dimensionarea turbinei-pompa
Determinarea parametrilor turbinei
3.1 Generalitati
3.2 Principul de functionare al turbinei
3.3 Determinarea parametrilor de calcul
3.4 Proiectarea rotorului turbinei
3.4.1 Generalitati
3.4.2 Trasarea spectruli hidrodinamic
3.4.3 Calculul triunghiurilor de viteze
3.4.4 Calculul liniilor de curent in miscarea relativa
3.4.5 Determinarea proiectiilor palei
3.5 Proiectarea aparatului director al turbinei
3.5.1 Generalitati
3.5.2 Calculul unghiului de asezare
3.5.3 Constructia scheletului palei de aparat director
3.5.4 Calculul profilului hidrodinamic
3.5.5 Studiul inchiderii aparatului director
3.6 Analiza partilor de intrare si iesire ale turbinei hidraulice
3.6.1 Statorul turbinei
3.6.1.1 Generalitati
3.6.1.2 Calculul statorului turbinei
3.6.2 Camera spirala
3.6.2.1 Generalitati
3.6.2.2 Calculul camerei spirale
3.6.3 Aspiratorul turbinei
3.6.3.1 Generalitati
3.6.3.2 Calculul aspiratorului
3.7 VARIANTA 2(TURBNPRO) PENTRU CALCULUL TURBINEI SI A CARACTERISTICII DE EXPLOATARE A TURBINEI
Capitol 4 – Stabilirea caracteristicilor agregatului folosit pentru pompare
4.1 Alegerea solutiei constructive generale a pompei
4.2. Alegerea materialelor de constructie a pompei
4.3 Calculul parametrilor teoretici ai pompei
4.3.1 Calculul puterii hidraulice a pompei
4.3.2 Preliminarea randamentelor caracteristice ale pompei
4.4 Alegerea motorului de antrenare
4.5 Predimensionarea arborelui si butucului pompei
4.6 Determinarea dimensiunilor de gabarit ale rotorului
4.7 Calculul statorului
4.7.1 Constructia carcasei pompelor monoetajate
4.7.2 Calcululcarcasei spirale
4.8 Elemente de aspiratie ale turbomasinilor centrifuge
4.9 Calculul elementelor de sustinere si auxiliare
4.9.1 Calculul impingerii axiale
4.10 Trasarea curbelor caracteristice ale pompei
4.10.1 Curbele caracteristice de sarcina
4.10.2 Curbele caracteristicede putere
4.10.3 Curbele caracteristice de randament

Extras din document

CAPITOLUL 1

1.1 INTRODUCERE

Problema acoperirii sarcinilor maxime zilnice si anuale este una dintre cele mai importante pe care trebuie sa le rezolve alientarea cu energie electrica. Varful zilnic de sarcina necesita centrale care sa functioneze numai o scurta perioada de timp in fiecare zi, iar varfurile cele mai mari de iarna necesita instalatii care sa funcitoneze numai cateva ore sau cateva zile pe an. In astfel de cazuri, prevederea unei puteri instalate suficiente care sa acopere sarcinile maxime din sistem necesita cheltuieli pentru centrale care aduc un venit foarte redus.

De aceea, in lumea intrega intreprinderile de alimentare cu energie electrica incurajeaza in toate modurile aplatizarea curbei de sarcina a sistemelor lor energetice, pentru a obtine o sarcina constante si deci mai economica, pentru centralele lor.

Sub aspect economic problema a fost rezolvata fixandu-se un pret special scazut de vanzare a energiei electrice in afara orelor de varf de sarcina si prin aplicarea unor tarife binome care taxeaza separat cererea maxima de putere si energia consumata.

Sub aspect tehnic, problema a fost rezolvata fie prin acumularea de energie produsa de centralele de baza in cursul orelor din afara varfului de sarcina, fie prin instalarea unor centrale speciale de varf, pentru care cheltuielile fixe sunt reduse.

Una din metodele de acumulare a energiei consta in pomparea apei intr-un rezervor de acumulare situat la o cota ridicata in timpul cand cererea de putere este scazuta si de a folosi apa acumulata astfel pentru a produce putere hidroelectrica in timpul perioadelor de varf. Acesta este principiul amenajarilor hidroenergetice cu acumulare prin pompaj. AHEAP.

Ideea pomparii apei in rezervoare situate la cote ridicate pentru a acumula energie a avut prima aplicatie in 1881 la Zurich unde a fost instalata o pompa cu o astfel de functie, pompa fiind cu piston. Prima pompa centrifugala a fost instalata in 1894 in Italia.

Utilizarea AHEAP in cadrul sistemelor hidroenergetice complexe creeaza noi posibilitati de rationalizare si regularizare, atat a debitelor de apa cat si a consumului de energie electrica, ceea ce are in final ca efect, cresterea simtitoare a elasticitatii sistemelor energetice si a sistemelor de distribuire a apei, in paralel cu reducerea pretului de cost a energiei electrice. Din preluarea datelor primare cuprinse intr-o angheta intreprinsa de revista “WaterPower”, la care au raspuns 32 de tari, rezulta unele concluzii importante privitor la dezvoltarea AHEAP:

1. La o tendinta de dublare, la fiecare 10 ani, a productiei de energie electrica, apar in dezvoltarea AHEAP o dublare a puterii instalate, la o perioada de 5 ani.

2. AHEAP se dezvolta cu prioritate in tari cu mari sisteme energetice, unde consumul de energie electrica prezinta mari fluctuatii (Anglia, Austria, Italia, SUA, Japonia) si unde rezervele de apa sunt limitate si se reclama o rationalizare a lor.

3. Constructia AHEAP de mare putere este determinata de dezvoltarea centralelor atomo-electrice, care sunt mari consumatoare de apa, ceea ce impune crearea unor retentii pentru utilizarea apei in circuit inchis.

4. Introducerea AHEAP in sistemele hidroenergetice usureaza luarea unor masuri privitor la protectia apei impotriva poluarii.

AHEAP, in evolutia lor au fost echipate dupa cum rezulta din figura:

a) Cu 4 grupuri

b) Cu 3 grupuri

c) Cu 2 grupuri: O masina hidraulica reversibila Turbina-Pompa (TP) cat si cu o masina electrica functionand ca motor si generator (MG).

Prima solutie de echipare a AHEAP a fost repede abandonata, luandu-I locul echiparea cu masini ternare, in special in Europa. Dupa 1950 ia un avant puternic echiparea AHEAP cu 2 masini: o masina TP si alta MG. Astfel s-a introdus masina hidraulica reversibila care este construita in asa fel incat sa functioneze in bune conditii atat ca turbina cat si ca pompa.

Echiparea AHEAP cu masini reversibile permite obtinerea unei economii importante. Astfel, in figura urmatoare se prezinta in procente, economia eralizata de 30-40%, chiar 50% in constructia AHEAP cu masini binare in locul mainilor ternare, atunci cand variaza turatia specifica Nsp, respectiv caderea Hp

Centrala devine si ea mai mica, obtinandu-se o economie de 10-15%. Desi randamentul masinii radiale reversibile este mai scazut decat cel al unei turbine Francis, dupa cum rezulta din figura urmatoare, si se ridica probleme dificile la porirea masnii reversibile ca pompa, si la trecerea dintr-o functionare la alta, aceasta masina se impune din ce in ce mai mult in constructia AHEAP

Fisiere in arhiva (1):

  • Pobleme Actuale Privind Constructia Masinilor Reversibile.doc