Cuprins
- CAPITOLUL 1
- 1.1.Energie regenerativă-35 miliarde Euro-Biogaz 4
- 1.2.Biogazul-o afacere cu perspectivă 4
- 1.3.Introducere:De ce biogaz? 6
- 1.4. Ce este biogazul? 10
- CAPITOLUL 2
- 2.1.Bazele metodologiei.Aspecte microbiologice ale metanogenezei. 11
- 2.2.Factorii care influenţeaza producţia de biogaz 14
- 2.2.1.Materie primă 14
- 2.2.2.Temperatuă 19
- 2.2.3.Presiune 20
- 2.2.4.Agitarea 21
- 2.2.5.Aciditatea 21
- CAPITOLUL 3
- 3.1.Materii prime pentru obtinerea biogazului 22
- 3.1.1. Resurse din agricultură 24
- 3.1.2.Resurse din industria alimentară 25
- 3.1.2.1.Industria laptelui 25
- 3.1.2.2.Indistria cărnii 26
- 3.1.2.3.Industria peştelui 26
- 3.1.2.4Fabrici de drojdie 27
- 3.1.2.5.Fabrici de zahar 27
- 3.1.2.6.Industria uleiurilor vegetale 28
- 3.1.2.7.Industria conservelor de legume.. 28
- 3.1.2.8.Industria berii şi a malţului 28
- 3.1.2.9.Industria vinului şi a băuturilor spirtoase 28
- 3.1.3.Resurse din aşezari umane 29
- CAPITILUL 4
- 4.1.Criterii de alegere si dimensionare a instalaţiilor de biogaz 30
- 4.2.Stabilirea necesarului de biogaz la utilizator 31
- 4.2.1. Necesarul de energie termică pentru prepararea hranei. 31
- 4.2.2. Necesarul de energie termică pentru încălzirea apei menajere 32
- 4.2.3. Necesarul de energie termică pentru încalzirea locuinţei 32
- 4.2.4. Necesarul de energie electrică 33
- 4.3.Stabilirea potenţialului metanogen al utilizatorului 34
- 4.4.Bilanţul material al instalatiei de biogaz 36
- CAPITOLUL 5
- 5.1.Echipamente tehnologice de producer a biogazului cu alimentare discontinuă. 37
- 5.1.1.Echipament tehnologic 38
- 5.1.2.Construcţia generatorului 38
- 5.1.3.Funcţionarea instalaţiei 39
- CAPITOLUL 6
- 6.1.Concluzii
- ANEXE 43
- BIBLIOGRAFIE 72
Extras din proiect
1.1.Energie regenerativă - 35 Miliarde Euro-Biogaz
Al doilea raport al UE postaderare, din cadrul mecanismului de verificare şi cooperare cu România şi Bulgaria va fi publicat în Ianuarie 2008. Probabil se va renunţa la propunerea de a reduce cu 25% ajutoarele financiare UE din domeniul agricol. Pentru rentabilitatea staţiilor de biogaz această decizie este foarte importantă, deoarece ele depind de costul de producţie al materiei prime.
Strategia energetică a României estimează investiţiile necesare în acest sector la 35 Mrd Euro, până în 2020, prevăzând o dublare a capacităţii de producţie. În 2008 se vor porni o serie de investiţii, în domeniul energiilor regenerative fiind prevăzute 1,8 Mrd. Euro, iar în domeniul de eficienţă energetică 2,5 Mrd. Euro.
Construcţia staţiilor de biogaz, este influenţată negativ de preţurile ridicate a materialelor de construcţie. În România preţurile la materialele de construcţie, au crescut în 2007, comparativ cu 2006 cu 20%. Având în vedere că sectorul de construcţii a avut rate de creştere de 30%, această creştere a preţurilor va continua şi în 2008, deşi au fost puse în funcţiune capacităţi considerabile de producţie. Atât timp cât preţul la construcţii în betoane nu este stabil, preţul final al unei staţii de biogaz nu poate fi determinat.
1.2.Biogazul - o afacere cu perspectiva.
Companiile românesti vor putea accesa ,în fiecare an, fonduri structurale pentru pentru proiecte în sectorul energetic în valoare totală de 17 milioane de euro,au declarat în cadrul unei întâlniri cu agenţii economici , reprezentanţii, organismului Organismului Intermediar pentru energie(OIE) în cadrul Ministerului Economiei şi ComerţuluiI(MEC), informează NewsIn. "Din cele circa 600 de milioane de euro pe care UE le alocă Romaniei în perioada 2007-2013 pentru proiecte energetice, în 2007 vor putea fi accesate 17 milioane de euro, in 2008 - aproximativ 50 de milioane de euro, urmând ca pe parcursul anilor, fondurile sa crească la peste 100 de milioane de euro anual", au spus oficialii OIE din cadrul MEC.Pentru proiecte în domeniul eficienţei energetice valoarea maxima a grantului este de 50 de milioane de euro, pentru cele din domeniul valorificării resurselor regenerabile valoarea maxima este de 10 milioane de euro, iar pentru proiectele care au ca scop reducerea impactului negativ asupra mediului valoarea împrumutului nerambursabil alocat de UE nu poata sa depăşească suma de 50 milioane euro.Reprezentanţii OIE au mai arătat că toate proiectele care vor fi depuse trebuie sa aibă întocmite studii de prefezabilitate si de fezabilitate. In privinta datei de la care OIE va începe să primească proiecte, aceasta înca nu poate fi stabilită, au mai afirmat reprezentanţii organismului."În primul trimestru al acestui an, sperăm sa reuşim să trimitem la UE Programul Operational Sectorial, timp de patru luni Comisia Europeană îl va studia şi va trebui să dea aprobarea. Asta dacă nu va fi nevoie de modificarea majora a lui. Astfel, Romania va putea da drumul la cererea de finanţare de-abia undeva în al doilea semestru al anului viitor", au explicat oficialii OIE.Pană în prezent, OIE a primit deja 200 de schiţe de proiect din partea companiilor doritoare de fonduri structurale pentru sectorul energetic.
Pentru intreprinderile mari, cofinanţarea din fonduri europene va reprezenta 50% din costurile totale ale proiectului, iar pentru intreprinderile mai mici - 60-70%.Proiectele cu o valoare mai mare de 50 de milioane de euro nu vor fi gestionate pe plan intern, ci de Comisia Europeana, care se va ocupa special de aprobarea si finanţarea lor, daca proiectele indeplinesc criteriile cerute.
Reprezentanţii MEC le recomanda firmelor interesate ca proiectele pe care le vor depune sa nu depaşească această valoare.
Uniunea Europeană (UE) alocă României, în perioada 2007-2013, aproximativ 270 milioane de euro pentru proiecte de îmbunatatire a eficientei energetice, alte 120 milioane de euro vor fi alocate pentru proiecte de valorificare a resurselor energetice regenerabile, iar pentru poroiectele de reducere a impactului negativ asupra mediului alocarea financiara europeană va fi de circa 210 milioane de euro.
Tipurile de proiecte finanţabile cuprind proiecte de investitii în retehnologizarea centralelor şi a grupurilor existente, în scopul creşterii eficienţei energetice şi proiecte pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice prin investiţii în instalaţii si echipamente.Potrivit propunerii României, alte proiecte care ar putea fi finanţate vizează investiţii în extinderea şi modernizarea reţelelor de distribuţie a energiei, în scopul reducerii pierderilor sau pentru înterconectarea retelelor de energie electrică, de petrol, de gaze cu reteţele europene.De asemenea, ar putea primi finanţare proiectele care au ca obiect modernizarea unor capacităti de producţie a energiei electrice şi termice prin valorificarea resurselor eoliene, hidroenergetice, solare, a biomasei, geotermale si biocombustibili, dar si realizarea de investiţii în instalaiile de desulfurare, arzătoare si instalaţii mari de ardere.
1.3.De ce “biogaz”?
Până nu demult,problema energiei nu se punea cu dramatismul situaţiei de acum.Dinpotriva, exista idea ca niciodata aceasta problema nu va crea dificultaţi, caci se avea impresia ca exploatarea petrolului, care se generelizase in mai toate acivitaţile umane, a carbunilor , a gazelor naturale, va continua la infinit.A venit insa o vreme –anul 1974-cand oamenii de ştiinţă,economiştii şi- in fine-politicienii,au facut un calcul mai amanunţit şi au ajuns la concluzia previzibila că rezervele mondiale de petrol s-ar putea epuiza în cateva decenii daca se continua aceleaşi ritmuri de consum.Vestea s-a raspandit fulgerător şi a stârnit panică.În primul rând, statele producatoare de petrol şi –au redus cantitaţile extrase si au scumpit puternic preturile.Începuse aşa zisă criză a petrolului-de fapt criza energiei.
Bibliografie
C. Oniscu (coordonator) - Biotehnologie şi bioinginerie - Îndrumar pentru lucrările de laborator, U. T. "Gh. Asachi" Iaşi, Facultatea de Chimie Industrială, l995.
Corneliu Ungureanu ş.a. Gestionarea integrată a deşeurilor municipale, Timişoara: Editura Politehnica, 2006
Enciclopedia tehnică ilustrată, Editura Teora, Bucureşti, 1999
Extras - Sursă: bfai – Bundesanstalt für Außenwirtschaft, Deutschland, 2008
Feher Gyula – Evacuarea şi valorificare reziduurilor menajere, traducere din limba maghiară de ing. Iosif Papp şi ing. Pascu Ursu, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1982
Ghid pentru gospodărirea deşeurilor solide urbane - elaborat de Comisia Europeană Directoratul General XVII-Energie, 1998;
Jurcoane (coordonator) – Tratat de Biotehnologie, vol. I, Editura Tehnică, Bucureşti, 2004.
Jurnalul Naţional din 19.11.2005-Biogazul –energie regenerebilă
Monitorul AROTEM nr. 1/2006-Raportul Parlamentului European –„Raport despre ambalaje şi deşeuri din ambalaje”, 19 noiembrie 1999)
Nicolae Antonescu ş.a. Valorificarea energetică a deşeurilor, Bucureşti: Editura Tehnică, 1988
Prospecte 2007 Passavant Roediger Tall Oil, Vapo Fram Renewable Fuels, Fulghum Fibrefuels Ltd, AGO AG Energie+Anlagen Germany;
Stancu V - Flacăra biogazului, Editura Ceres, Bucureşti 1982;
Tătărăscu F - Conversia energiei-tehnici neconvenţionale, Editura Tehnică, Bucureşti 1980;
The Bioenergy International, No 24, 1-2007, AEBIOM;
Vintilă M – Biogazul, Editura Tehnică, Bucureşti 1989;
Water 21, IWA Publishing, London UK, February 2007, p. 38-40.
www.biogazul.ro
www.ecoapasol.info
Preview document
Conținut arhivă zip
- Producerea si Utilizarea Biogazului Pentru Obtinerea de Energie.doc