Proiectarea Mașinii Asincrone

Introducere.

În ziua de astăzi este imposibil de închipuit vre-o activitate omenească în care nu este utilizată energia electromagnetică.Chiar şi în cazul antrenării acţionării cu un mo-tor cu ardere internă,alături de acesta se cuplează generatoarele electrice pentru a sa-tisface în mod autonom necesitatea în energie electromagnetică.Energia electromag-netică este cea mai comodă formă de energie care relativ simplu şi cu un randament destul de înalt poate fi transformată în altă formă de energie(mecanică,termică,galva-nică,etc.) în funcţie de necesitate.Anume din această cauză la momentul actual aceasta este forma dominantă de energie utilizată în sfera de producţie şi deservire în econo-mia naţională a oricărei ţări.

Rolul maşinii electrice în sistemul energetic naţoinal şi mondial este de o mare am-ploare.Aceasta se foloseşte pe larg în aproape toate ramurile economiei cuprinzând aproape toate domeniile de activitate ale omului în diverse ramuri cum ar fi:industria, agricultura,comerţul, transportul,aparatele de uz casnic,medicina,etc.

Aceasta se explică prin faptul că majoritatea surselor de energie electromagnetică le prezintă maşinile electrice(turbogeneratoare şi hidrogeneratoare),iar ponderea energiei produse de celulele fotovoltaice,elementele galvanice.etc în sistemul electroenergetic mondial este relativ mică.Deasemenea ca un argument „pro” maşinii electrice îl ser-veşte faptul că aceasta este reversibilă,adică unul şi acela-şi agregat poate consuma (motor) sau recupera(generator) energia în funcţie de condiţiile de funcţionare.

Deasemenea maşinile electrice au o construcţie simplă care asigură funcţionarea lor în cele mai grele condiţii şi că însuşirile lor electromecanice satisfac cerinţele de dez-voltare ale tehnicii moderne. Maşinile asincrone fiind utilizate deseori în calitate de motor,ca regulă pentru acţionarea diferitor sisteme mecanice care nu necesită o regla-re fină sau într-un diapazon larg a vitezei.

Din punct de vedere constructiv, maşinile electrice asincrone se divizează în maşini asincrone cu rotorul scurtcircuitat(de tipul „colivie de veveriţă”)şi cu rotorul bobinat (fazat).Proiectarea unei maşini electrice presupune calculul dimensiunilor statorului şi rotorului,alegerea tipurilor de înfăşurări,conductorilor pentru înfăşurări,izolaţiei,ma-terialelor părţilor active şi constructive ale maşinii şi dimensionarea acestora.Unele părţi ale maşinii trebuiesc proiectate astfel ca la executarea lor volumul de lucru şi cheltuelile de material să fie minimale,iar în timpul exploatării să se obţină caracteris-tici energetico-economice cît mai înalte.Pe lângă toate acestea maşina trebuie să corespundă condiţiilor de exploatare impuse.

În proiectul dat este proiectat un motor asincron de seria cu rotorul scurtcircui-tat(această maşină este prdusă în masă).Proiectarea acestui motor constă în următoa-rele etape:determinarea mărimilor electrice de bază;calculul zonei de dantură statorică şi rotorică;calculul parametrilor pentru regimul de funcţionare şi a curentului la mer-sul în gol;calculul caracteristicilor de funcţionare şi a celor de pornire;calculul termic simplificat calculul ventilaţiei şi elaborarea părţii grafice.

1.Determinarea dimensiunilor de bază.

1.1.Calculul turaţiilor sincrone ale motorului

1.2.Determinarea înălţimii axei de rotaţie.

Înălţimea axei de rotaţie în prealabil se alege din tab.1.6.[1] în baza fig.1.7.[1] după putere şi numărul de3 poli:

-înălţimea axei de rotaţie

-diametrul exterior statoric.

1.3.Determinarea diametrului interior statoric.

unde: -raportul dat în tab.1.7.[1]

1.4.Determinarea pasului polar.

1.5.Determinarea puterii de calcul.

unde: -coeficient indicat în fig.1.8.[1]

-randamentul dat de fig.1.9.(a).[1]

-factorul de putere dat de fig.1.9.(a).[1]

1.6.Determinarea solicitărilor electromagnetice.

Solicitările electromagnetice se determină conform gif.1.11.(a).[1]:

1.7.Determinarea factorului de înfăşurare pentru înfăşurarea într-un strat.

Factorul de înfăşurare se alege în baza tipului de înfăşurare conform indicaţiilor de la pag.25.[1]:

1.8.Determinarea lungimii de calcul.

unde:

1.9.Verificarea raportului

Valoarea raportului dat se încadrează în limitele recomandate de fig.1.14.(a)[1].

2.Determinarea numărului de crestături;de spire şi a secţiunii conducto-rului înfăşurării statorice.

2.1.Determinarea prealabilă a valorilor pasului dentar.

Valorile prealabile ale pasului dentar se aleg din fig.1.15.[1]:

2.2.Determinarea numărului de crestături statorice.