Sedimente

Proiect
9/10 (1 vot)
Domeniu: Energetică
Conține 6 fișiere: doc
Pagini : 94 în total
Cuvinte : 22664
Mărime: 1.71MB (arhivat)
Publicat de: Tiberia Cojocariu
Puncte necesare: 11

Cuprins

  1. Capitolul I - Introducere
  2. Capitolul II - Sedimentele mediilor acvatice
  3. Capitolul III - Ciclurile principalilor nutrienti la nivelul corpurilor de apa
  4. Capitolul IV - modelarea matematica a transportului de sedimente
  5. Capitolul V- Studiu de caz
  6. Capitolul VI - concluzii

Extras din proiect

Capitolul I

INTRODUCERE

Ecosistemul este unitatea organizatorică şi funcţională fundamentală a ecosferei. El este format din combinaţii de sisteme vii şi nevii pe un areal specific al scoarţei Pământului.

În ecosistem circulaţia substanţelor este dependentă cantitativ şi calitativ de structura biocenozei şi a biotopului. Între aceste părţi inconfundabile şi inseparabile există, în ambele sensuri o migraţie permanentă a elementelor chimice. Căile de migraţie a elementelor se realizează şa nivelul biotopului prin soluţiile apoase sau gazoase, iar la nivelul biocenozei prin lanţurile trofice. Acest circuit biogeochimic are caracterc local şi este pus în mişcare de energia solară fixată parţial de ecosistem prin producătorii primari. Trecerea elementelor chimice din biotop în biocenoză se face selectiv. Selectivitatea este asigurată de producătorii primari.

Atomii elementelor chimice sunt legaţi în substanţe organice de complexitate diferită. Prin intermediul lanţurilor trofice aceştia trec de la producătorii primari la consumatori. Aici sunt reţinuţi şi utilizaţi în noi sinteze iar o parte sunt eliminaţi ca deşeuri metabolice. Procesul de eliminare sau reţinere are, de asemenea, un pronunţat caracter selectiv. Elementele chimice ajung din biocenoză în biotop prin:

• respiraţie;

• transpiraţie;

• excreţie;

• fecale;

• prin moartea organismelor sau a unor organe (în cazul plantelor) care intră în sfera de activitate a descompunătorilor.

Mineralizând substanţele organice, descopunătorii transferă elementele chimice din biocenoză în biotop.

Cu alte cuvinte, un ecosistem este caracterizat de legăturile care există între componentele sale şi mediul înconjurător. Aceste legături constituie un ansamblu de mecanisme fundamentale, care fac să intervină mecanisme fizice, chimice şi biologice ce interacţionează într-un mod complex în funcţionarea ecosistemului acvatic. Deci, pentru o caracterizare globlă a ecosistemului este necesară o cunoaştere aprofundată a acestor procese şi a interacţiunilor care există între ele.

Scopul lucrării de faţă est erealizarea unui model hidrodinamic şi ecologic pentru un ecosistem lacustru. Modelul dezvoltat a fost aplicat pentru un lac de talie mică, lacul Siutghiol din România.

S-a început prin studiul principalelor procese de amestec care evidenţiază existenţa unei stratificări termice. Lacul se consideră, pe toata perioada studiului, divizat în două zone: o zonă superficială numită epilimnion, unde activitatea este în principal autotrofă, şi o zonă mai profundă numită şi hipolimnion. Schimburile de nutrienţi şi de substanţe care au loc între cele două zone sunt determinate de evoluţia globală a sistemului. În cadrul modelului s-a studiat şi bilanţul principalelor nutrienţi ai lacului (azotul şi fosforul) precum şi implicaţiile care le au aceştia asupra întregului ecosistem.

Rezultatele modelului au permis concluzionarea stării ecosistemului lacustru studiat precum şi legăturile existe în interiorul acestuia între speciile biomasei dar şi a modului în care este afectat ecosistemul lacustru de factorii climatici (temperatură, intensitatea luminoasă provenită de la Soare, etc).

Preview document

Sedimente - Pagina 1
Sedimente - Pagina 2
Sedimente - Pagina 3
Sedimente - Pagina 4
Sedimente - Pagina 5
Sedimente - Pagina 6
Sedimente - Pagina 7
Sedimente - Pagina 8
Sedimente - Pagina 9
Sedimente - Pagina 10
Sedimente - Pagina 11
Sedimente - Pagina 12
Sedimente - Pagina 13
Sedimente - Pagina 14
Sedimente - Pagina 15
Sedimente - Pagina 16
Sedimente - Pagina 17
Sedimente - Pagina 18
Sedimente - Pagina 19
Sedimente - Pagina 20
Sedimente - Pagina 21
Sedimente - Pagina 22
Sedimente - Pagina 23
Sedimente - Pagina 24
Sedimente - Pagina 25
Sedimente - Pagina 26
Sedimente - Pagina 27
Sedimente - Pagina 28
Sedimente - Pagina 29
Sedimente - Pagina 30
Sedimente - Pagina 31
Sedimente - Pagina 32
Sedimente - Pagina 33
Sedimente - Pagina 34
Sedimente - Pagina 35
Sedimente - Pagina 36
Sedimente - Pagina 37
Sedimente - Pagina 38
Sedimente - Pagina 39
Sedimente - Pagina 40
Sedimente - Pagina 41
Sedimente - Pagina 42
Sedimente - Pagina 43
Sedimente - Pagina 44
Sedimente - Pagina 45
Sedimente - Pagina 46
Sedimente - Pagina 47
Sedimente - Pagina 48
Sedimente - Pagina 49
Sedimente - Pagina 50
Sedimente - Pagina 51
Sedimente - Pagina 52
Sedimente - Pagina 53
Sedimente - Pagina 54
Sedimente - Pagina 55
Sedimente - Pagina 56
Sedimente - Pagina 57
Sedimente - Pagina 58
Sedimente - Pagina 59
Sedimente - Pagina 60
Sedimente - Pagina 61
Sedimente - Pagina 62
Sedimente - Pagina 63
Sedimente - Pagina 64
Sedimente - Pagina 65
Sedimente - Pagina 66
Sedimente - Pagina 67
Sedimente - Pagina 68
Sedimente - Pagina 69
Sedimente - Pagina 70
Sedimente - Pagina 71
Sedimente - Pagina 72
Sedimente - Pagina 73
Sedimente - Pagina 74
Sedimente - Pagina 75
Sedimente - Pagina 76
Sedimente - Pagina 77
Sedimente - Pagina 78
Sedimente - Pagina 79
Sedimente - Pagina 80
Sedimente - Pagina 81
Sedimente - Pagina 82
Sedimente - Pagina 83
Sedimente - Pagina 84
Sedimente - Pagina 85
Sedimente - Pagina 86
Sedimente - Pagina 87
Sedimente - Pagina 88
Sedimente - Pagina 89
Sedimente - Pagina 90
Sedimente - Pagina 91
Sedimente - Pagina 92
Sedimente - Pagina 93
Sedimente - Pagina 94

Conținut arhivă zip

  • Capitolul I - Introducere.doc
  • Capitolul II - Sedimentele mediilor acvatice.doc
  • Capitolul III - Ciclurile principalilor nutrienti la nivelul corpurilor de apa.doc
  • Capitolul IV - modelarea matematica a transportului de sedimente.doc
  • Capitolul V- Studiu de caz.doc
  • Capitolul VI - concluzii.doc

Te-ar putea interesa și

Stație de Epurare Biologică a Apelor Uzate Menajere

REZUMAT Staţia de epurare a apelor uzate din localitatea Sibiel se caracterizează printr-o tehnologie simplă, dar modernă şi de eficienţă...

Centrifugă de Sedimentare pe Trei Coloane

Să se proiecteze o centrifugă de sedimentare pe trei coloane care are următoarele caracteristici:  diametrul tamburului: D = 0,63 [m] ...

Proiectarea unei Centrifugi de Sedimentare

Să se proiecteze o centrifugă de sedimentare, verticală cu trei coloane, cu următoarele caracteristici: - diametrul tamburului D = 1050 [mm] -...

Sedimentarea

Sedimentarea este operaţia de separare a sistemelor eterogene fluide în fazele sale componente prin acţiunea diferenţiata a unei forţe externe...

Proiectarea Unei Centrifuge de Sedimentare cu Trei Coloane

Cap.1. Tema şi datele de proiectare Să se proiecteze o centrifugă de filtrare verticală pe trei coloane cu următoarele caracteristici: -diametrul...

Mineralele, Rocile Sedimentare și Rocile Magmatice

1. MINERALELE Mineralele sunt substanţe naturale, omogene din punct de vedere fizico-chimic.Mineralele au o serie de proprietăţi specifice care le...

Epurarea apelor uzate - Tratarea în ceea ce privește îndepărtarea materialelor sedimentare organice și anorganice

Epurarea apelor uzate Este un proces complex de reținere și neutralizare prin diferite mijloace a substanțelor poluante, atât organice cât și...

Centrifugă de Sedimentare Verticală pe Trei Coloane

ETAPA I Tema şi datele de proiectare Să se proiecteze o centrifugă de sedimentare verticală pe trei coloane cu următoarele caracteristici: -...

Ai nevoie de altceva?