Cuprins
- INTRODUCERE 5
- 1 TEHNICA SECURITĂŢII 7
- 1.1 Învăţământ introductiv privind tehnica securităţii la centrale lor termoelectrice 7
- 1.2 Mijloace de protecţie individuale 8
- 1.3 Tehnica securităţii la deservirea utilajului termomecanic 9
- 2 NOŢIUNI TEORETICE NECESARE 11
- 2.1 Ciclul teoretic de funcţionare al centralelor termoelectrice şi clasificarea centralelor termoelectrice 11
- 2.2 Ciclul centralelor termoelectrice cu condensaţie 19
- 2.3 Ciclul centralelor termoelectrice cu termoficare 19
- 3 STRUCTURA ÎNTREPRINDERII 21
- 3.1 Schema organizatorică a centralei 21
- 3.2 Funcţiile de bază ale secţiilor principale 23
- 3.2.1. Secţia de cazane şu turbine 23
- 3.2.2. Secţia electrică şi sectorul de măsurări termice 24
- 3.2.3. Secţia de tratare chimică a apei 25
- 3.2.4. Serviciul de gospodărie 25
- 3.2.5. Serviciul de conservare a energiei şi evidenţa indicatorilor tehnico economici 26
- 4 SECŢIILE PRINCIPALE ALE ÎNTREPRINDERII 30
- 4.1 Aprovizionarea cu combustibil ale centralei 30
- 4.1.1. Gospodărie de gaze naturale 30
- 4.1.2. Gospodărie de păcură 31
- 4.2 Secţia de cazane şi turbine 33
- 4.2.1. Cazane de presiune medie 33
- 4.2.2. Cazane de presiune înaltă 34
- 4.2.3. Turbine de presiune medie 36
- 4.2.4. Turbine de presiune înaltă 39
- 4.2.5. Turnuri de răcire 40
- 4.3 Tratarea chimică a apei 41
- 4.3.1. Schema de principiu a tratării chimice a apei 41
- 4.3.2. Normele de calitate ale apei şi aburului 41
- 4.4 Secţia electrică şi sectorul de măsurări termice şi automatizare 43
- 4.4.1. Schema electrică de principiu centralei 43
- 4.4.2. Echipamentul electric de bază al centralei 44
- 4.4.3. Elementele reglării automate ale procesului tehnologic de producere a energiilor termice şi electrice 45
- 5 ÎNTREBAREA INDIVIDUALĂ 46
- 5.1 Consecinţe teoretice 46
- 5.2. Generalităţi, caracteristici 47
- 5.2.1 Clasificarea arzătoarelor 54
- 5.2.2 Elemente constructive şi destinaţia lor 55
- 5.3 Aplicaţii practice 60
- 5.4 Elementele de calcul referitor problemei abordate 66
- 5.5 Elemente de deservire şi de exploatare 69
- CONCLUZII 80
- BIBLIOGRAFIE 81
- ANEXE 82
- Anexa 1 Schema termică de principiu a centralei 18
Extras din proiect
INTRODUCERE
Construcţia CET-1 Chişinău a început anul 1951 şi s-a realizat în două etape. La prima etapă au fost instalate şase cazane de presiune medie de tip TC-35 cu arderea combustibilului solid în strat, cu productivitatea 35 t/h, şi 4 turbine cu abur. La etapa a doua s-au instalat două cazane de înaltă presiune de tip БКЗ-120-100ГМ cu productivitatea de 120 t/h şi 2 turbine cu abur.
În anul 1968 au fost introduse în exploatare două cazane de apă fierbinte (CAF) de tip ПТВМ-100, cu productivitatea termică de 100 Gcal/h. În anii 1967-1969 cazanele de tip TC-35 au fost reconstruite cu trecerea la arderea gazului natural şi a păcurii, cu ridicarea productivităţii până la 50 t/h. Cazanele au fost marcate de tip ГМ-50. Turbinele au fost trecute la vid redus cu schimbarea condensatoarelor în preîncălzitoare de apă de reţea. În anul 1993 turbina de tip AK-6-35 a fost schimbată cu turbina de tip P-12-35/5M, cu puterea de 12 MW.
În 1977 a fost dată în exploatare CET-2 şi reţelele termice cu diametrul 1000 mm, ce unesc CET-1 şi CET-2 cu staţia de pompare № 8 pe conducta retur. Această staţie a asigurat posibilitatea funcţionării a acestor două surse la o reţea în perioada de încălzire şi posibilitatea de funcţionare a reţelelor termice în perioada de vară la alimentarea cu apă caldă numai de la CET-2. Complexitatea reliefului şi necesitatea de a diviza reţelele termice în zone hidraulice independente s-a soldat cu plasarea a 22 staţii de pompare pe magistralele tur şi retur cu agregate de pompe cu productivitatea de la 90 până la 6400 m3/h.
Prepararea apei calde se efectuează, ca regulă, în punctele termice centralizate (PTC), racordate după schemele dependente şi independente cu utilizarea a 4 conducte a reţelelor termice intercartiere pentru transportul energiei termice la consumatori (două conducte pentru sistemul de încălzire şi două conducte pentru alimentarea cu apă caldă).
Începând cu 1990 SA ,,Termocom’’ exploatează centralele termice şi reţelele termice aferente în localităţile zonei suburbane a municipiului Chişinău
Lungimea totală a reţelelor termice de apă magistrale şi de distribuire pe două fire a constituit la 1.01.2001 273 km, inclusiv cele supraterane 49 km (sau 10 %). Diametrul conductelor variază de la 50 până la 1200 mm.
În prezent S.A."CET-1" asigură cu energie termică (apă fierbinte şi abur) sectorul locativ şi industrial al zonei centrale a oraşului. Utilajul centralei funcţionează conform graficului termic de sarcină cu producerea energiei electrice numai pe baza consumului de energie termică. Sistemul de alimentare cu apă caldă este închis, livrarea energiei termice se efectuează conform graficului de temperatură 150С /70С.
Conform datelor anului 2000 puterea instalată a S.A. "CET-1" constituie:
- electrică 54 MW
- termică 457 MW;
inclusiv: - din prizele turbinelor 225 MW;
- CAF 232 MW.
S.A."CET-1" este dotată în proporţie de 40 la sută cu utilaj reînoit restul fiind propus spre înoire, fiind cu termen aproape depăşit.
Principalele cheltuieli ce se realizează la întreprindere cuprind în sine următoarele capitole :
1. Procurarea purtătorilor de energie primară (gaz natural)
2. Procurarea substanţelor de adaus în apă şi sistemelor de filtrare (compuşi de calciu şi magneziu)
3. Cheltuieli de întreţinere şi reparaţie a utilajului.
4. Cheltuieli de amortizare şi reînnoire a utilajului
5. Cheltuielile salariale.
Întreprinderea ocupă un loc de bază în sistemul de generare al republicii şi a regiunii centru.
Principalii consumatori ai unităţii sunt:
- Întreprinderea mixtă Union Fenosa
- S.A. Termocom
- Un şir de clienţi minori (întreprinderi industriale).
Ca temă individuală, voi analiza „arzătoarele cu ventilatoare”, sau cunoscute în literatura tehnică drept „arzătoare cu aer insuflat” Aceste instalaţii fac parte din componenţa cazanului, intră în structura sa, şi tehnica de astăzi propune o mulţime de modele, care pot varia dupa modul de amestecare a combustibilului cu aerul , dupa ardere, dupa o mulţime de alte criterii
Deşi arzătoare se numesc şi dispozitivele ce se afla cît şi în componenţa aragazului de uz casnic, eu voi aborda în lucrarea data exemplarele cu un tiraj mai mare, cu un debit de combustibil ceva mai mare
Mai amanunţit însa, aceasta temă va fi abordată în capitolul 5.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studierea Functionarii si Echipamentului Centralei Electrice cu Termoficare Nr. 1 din Chisinau - Arzatoare cu Ventilatoare.doc