Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale

Proiect
9/10 (1 vot)
Domeniu: Energetică
Conține 11 fișiere: doc, ppt
Pagini : 106 în total
Cuvinte : 25724
Mărime: 1.30MB (arhivat)
Cost: 13 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Tudor Sajin
analiza structurii consumului de căldură în industrie, metodele de determinare a necesarului de căldură: tehnologic, pentru încălzirea şi ventilarea incintelor, pentru alimentarea cu apă caldă şi metodele de reducere a consumului de căldură al SEI; determinarea eficienţei termoficării prin calculele economiei absolute şi specifice de combustibil la producerea combinată a energiei electrice în CET cu turbine cu abur, la producerea energiei electrice în CTE cu condensaţie, la producerea energiei electrice şi căldurii în regim de termoficare, la recuperarea resurselor energetice secundare şi prin alegerea optimă a coeficientului de termoficare; analiza efectelor tehnico-economice ale utilizării instalaţiilor de reducere-răcire, termocompresoarelor, transformatoarelor şi acumulatoarelor de abur; determinarea condiţiilor de reglare optimă a sarcinii termice.

Cuprins

REZUMAT.1

INTRODUCERE.2

CAPITOLUL 1. STRUCTURA CONSUMULUI DE CĂLDURĂ ÎN INDUSTRIE.4

1.1. Necesarul de căldură tehnologic.4

1.2. Necesarul de căldură pentru încălzirea incintelor.8

1.3. Necesarul de căldură pentru ventilarea incintelor.13

1.4. Necesarul de căldură pentru alimentarea cu apă caldă.16

1.5. Consumul de căldură al sistemului energetic industrial (SEI).17

1.5.1. Mărimea necesarului de căldură al SEI.17

1.5.2. Variaţia necesarului de căldură al SEI.21

1.5.3. Curba clasată anuală a necesarului de căldură al SEI.22

1.5.4. Metode de reducere a consumului de căldură al SEI.22

CAPITOLUL 2. EFICIENŢA ENERGETICĂ A TERMOFICĂRII.25

2.1. Calculul consumului de combustibil la producerea combinată a energiei electrice în CET cu turbine cu abur.25

2.2. Determinarea consumului de combustibil la producerea energiei electrice în CTE cu condensaţie.29

2.3. Determinarea economiei absolute de combustibil la CET.29

2.4. Calculul economiei specifice de combustibil la producerea energiei electrice şi căldurii în regim de termoficare.33

2.5. Calcularea economiei specifice de combustibil la recuperarea resurselor energetice secundare.34

2.6. Alegerea coeficientului de termoficare.35

CAPITOLUL 3. INSTALAŢII SPECIFICE LIVRĂRII OPTIMIZATE A ABURULUI CONSUMAT ÎN SCOPURI TEHNOLOGICE.37

3.1. Instalaţii de reducere răcire.37

3.2. Termocompresoare de abur.38

3.3. Transformatoare de abur.40

3.4. Acumulatoare de căldură. Modul de funcţionare.43

3.4.1. Elemente de calcul al acumulatoarelor.44

3.4.2. Instalarea acumulatorilor în sistemul de alimentare cu căldură.46

3.4.3. Efectele tehnico-economice ale utilizării acumulatoarelor de căldură.47

CAPITOLUL 4. REGIMURI DE LIVRARE A CĂLDURII ŞI METODE DE REGLARE A SARCINII TERMICE.49

4.1. Parametrii de reglare.49

4.2. Caracteristicile termice ale echipamentelor staţiilor (punctelor) termice şi a aparatelor consumatoare.50

4.3. Reglarea livrării căldurii pentru încălzire.54

4.4. Reglarea sarcinilor termice de diversă natură.59

4.4.1. Reglarea livrării căldurii pentru ventilaţie.59

4.4.2. Reglarea livrării căldurii pentru alimentarea cu apă fierbinte.60

4.5. Reglarea centrală a sistemelor închise de alimentare cu căldură în raport cu sarcina combinată de încălzire şi de alimentare cu apă fierbinte.64

4.6. Reglarea centrală a sistemelor deschise bitubulare de alimentare cu căldură în raport cu sarcina combinată de încălzire şi de alimentare cu apă fierbinte.68

4.7. Reglarea centrală a sistemelor de livrare a căldurii cu magistrală de tranzit monotubulară şi cu reţea de distribuţie bitubulară.73

CONCLUZII.75

BIBLIOGRAFIE.77

Extras din document

REZUMAT

În lucrare în baza analizei structurii consumului de căldură în industrie, eficienţei energetice a termoficării, uztilizării instalaţiilor specifice livrării optimizate a aburului tehnologic regimurilor de livrare şi metodelor de reglare a sarcinii termice sunt prezentate unele aspecte ale alimentării optimizate cu căldură a consumatorilor.

Obiectivul teoretic al lucrării este generalizarea metodologiei de evaluare a eficienţei utilizării căldurii pentru încălzire, alimentarea cu abur tehnologic şi apă fierbinte, ventilare şi asigurarea necesarului tehnologic, precum şi a efectelor reglării sarcinii termice a consumatorilor.

Ca obiectiv practic s-a urmărit realizarea unor calcule de identificare a eficienţei de utilizare a căldurii în complexul industrial.

Rezultatele obţinute au permis evidenţierea căilor de utilizare raţională a căldurii în întreprinderile industriale.

83 p., 44 figuri grafice, 11 tabele, 110 referinţe bibliografice.

INTRODUCERE

Problemele principale ale subsistemului industrial de livrare, transport şi de distribuţie a agenţilor termici sunt transportul [i distribuţia cu eficienţă optim a purtătorilor de energie de la subsistemele de combustibil şi cel al producerii energiei la subsistemele transformării energiei în forme intermediare şi cel al consumului, punându-se accentul şi pe recuperarea şi valorificarea resurselor energetice secundare [42-50,61-63,87,88,91-94,97,98,104,105]. Tratarea acestor probleme se face sub aspect de cercetare, proiectare, optimizare şi exploatare a ansamblului de transport şi distribuţie, procesului sau instalaţiei ce intră în componenţa subsistemului de transport şi distribuţie. Problemele trebuie soluţionate ţinând cont de condiţiile calitative şi cantitative impuse de procesele de consum, căutând soluţiile tehnico-economice optime pentru întregul ansamblu.

Consumul de căldură din cadrul unui sistem energetic industrial (SEI) din punct de vedere al destinaţiei se împart în două categorii: consumuri cu caracter tehnologic şi cel pentru asigurarea condiţiilor de muncă, reprezentate de consumurile pentru încălzirea, ventilarea sau climatizarea incintelor şi cel sub formă de apă caldă de consum în scopuri sanitare şi menajere. Sub aspectul duratei în timpul anului, acestea sunt: consumuri cu caracter permanent (tehnologice şi sub formă de apă caldă) şi consumuri cu caracter sezonier, dependente practic de condiţiile climaterice (încălzirea, ventilarea şi climatizarea incintelor).

Modul de determinare a necesarului de căldură, variaţiei şi curbei clasate anuale a acestuia pentru încălzirea, ventilarea (sau climatizarea) şi alimentarea cu apă caldă pentru consumatorii casnici şi industriali din punct de vedere metodologic este aceeaşi.

Datorită avantajelor energetice, economice, sociale şi ecologice mari în comparaţie cu alte tipuri de alimentare cu căldură în ţara noastră tot mai larg se dezvoltă termoficarea. Eficienţa energetică a termoficării se estimează cu economia de combustibil, obţinută la acoperirea cu energie produsă în CET a necesarului dat de energie în comparaţie cu consumul de combustibil la producerea separată a energiei electrice în CTE cu condensaţie şi a căldurii în CT.

În cazul CET-urilor industriale, care trebuie s alimenteze cu abur o mare diversitate de consumatori cu diferi]i parametri impu[i de procesele tehnologice apare problema stabilirii parametrilor optimi la distribuitorul CET. ~n asemenea situa]ii exist urmtoarele solu]ii practice de alimentare cu abur:

a) alegerea unor turbine care s livreze aburul la o presiune mai ridicat, corespunztoare valorii celei mai mari impus de unul din consumatori ; fa] de ceilal]i consumatori care necesit abur cu parametrii mai coborâ]i vor fi alimenta]i din turbinele respective prin sta]ii de reducere;

b) alegerea unor turbine care s livreze aburul la presiunea aferent consumului cu ponderea cea mai mare. Consumatorii, care impun presiuni mai coborâte vor fi alimenta]i prin sta]ii de reducere-rcire (SRR) din turbinele respective, iar cei care cer presiuni mai ridicate vor fi alimenta]i prin SRR de pe bara de abur viu a cazanelor;

c) consumatorii, ale cror debite de abur nu justific utilizarea turbinelor de termoficare sau ale cror presiuni de consum nu sunt compatibile cu cele posibile de asigurat din prizele turbinelor, vor fi alimenta]i cu abur, utilizând instala]ii de termocompresoare.

~n toate aceste trei cazuri, din punct de vedere energetic, solu]iile conduc la pierderi de energie electric `n termoficare, dar `n anumite situa]ii ce se poate justifica tehnico- economic prin folosirea instala]iilor de reducere rcire, termocompresoarelor, transformatoarelor [i acumulatoarelor de abur.

Utilizarea raţională a căldurii în industrie este legată şi de eficienţa reglării sarcinii termice a consumatorului care se realizează prin reglare calitativă, reglare cantitativă şi reglare mixtă. Pentru corecţia reglării centralizate în reţelele termice cu apă se efectuează suplimentar reglarea în grup sau reglarea locală în staţiile (punctele) termice grupate sau în staţiile (punctele) termice locale ale clădirilor, inclusiv şi reglarea individuală la agregate şi aparate separate.

Analiza acestor aspecte trebuie să se facă de pe poziţii conceptuale unificate şi generalizate, care să conducă la eficienţa maximă de utilizare a căldurii, în particular, şi a energiei, în general.

Astfel, obiectivul teoretic al lucrării este generalizarea metodologiei de evaluare a eficienţei utilizării căldurii pentru încălzire, alimentarea cu abur tehnologic şi apă fierbinte, ventilare şi asigurarea necesarului tehnologic, precum şi a efectelor reglării sarcinii termice a consumatorilor.

Ca obiectiv practic s-a urmărit realizarea unor calcule de identificare a eficienţei de utilizare a căldurii în complexul industrial.

CAPITOLUL 1

STRUCTURA CONSUMULUI DE CĂLDURĂ AL

SISTEMULUI ENERGETIC INDUSTRIAL

Consumul de căldură din cadrul unui sistem energetic industrial (SEI) din punct de vedere al destinaţiei se împart în două categorii [5]: consumuri cu caracter tehnologic şi cel pentru asigurarea condiţiilor de muncă, reprezentate de consumurile pentru încălzirea, ventilarea sau climatizarea incintelor şi cel sub formă de apă caldă de consum în scopuri sanitare şi menajere. Sub aspectul duratei în timpul anului, acestea sunt: consumuri cu caracter permanent (tehnologice şi sub formă de apă caldă) şi consumuri cu caracter sezonier, dependente practic de condiţiile climaterice (încălzirea, ventilarea şi climatizarea incintelor).

Modul de determinare a necesarului de căldură, variaţiei şi curbei clasate anuale a acestuia pentru încălzirea, ventilarea (sau climatizarea) şi alimentarea cu apă caldă pentru consumatorii casnici şi industriali din punct de vedere metodologic este aceeaşi.

În acest capitol se vor analiza principalele caracteristici şi modul de determinare a mărimilor respective pentru consumul de căldură al SEI cu caracter tehnologic.

1.1. Necesarul de căldură tehnologic

Necesarul de căldură tehnologic, , [kW], are drept scop asigurarea desfăşurării proceselor tehnologice care pot fi [5]:

- procese de acţionare a maşinilor unelte (ciocane, prese, forje, turbopompe, compresoare, suflante etc.), unde este necesar un potenţial termic mediu al procesului între 200-3000C asigurat, de regulă, sub formă de abur saturat la presiunea de 0,8-1,0 MPa sau supraîncălzit de la 2500C până la 3500C;

- procese de încălzire sau răcire a diferitelor substanţe: distilare, uscare, vaporizare, fierbere etc. În cadrul acestor procese au loc variaţii ale temperaturii agentului termic, iar uneori şi a stării de agregare. Acestea necesită căldură cu potenţial termic mediu între 120-1600C, pentru care se poate utiliza aburul, apa sau aerul fierbinte;

- procesele de înaltă temperatură care se desfăşoară între 500-12000C, necesitând în general, căldura dezvoltată prin arderea combustibililor sau obţinerea prin utilizarea energiei electrice (procesele electrotermice).

Preview document

Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 1
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 2
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 3
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 4
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 5
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 6
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 7
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 8
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 9
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 10
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 11
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 12
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 13
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 14
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 15
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 16
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 17
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 18
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 19
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 20
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 21
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 22
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 23
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 24
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 25
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 26
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 27
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 28
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 29
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 30
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 31
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 32
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 33
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 34
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 35
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 36
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 37
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 38
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 39
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 40
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 41
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 42
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 43
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 44
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 45
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 46
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 47
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 48
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 49
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 50
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 51
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 52
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 53
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 54
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 55
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 56
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 57
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 58
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 59
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 60
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 61
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 62
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 63
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 64
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 65
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 66
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 67
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 68
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 69
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 70
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 71
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 72
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 73
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 74
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 75
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 76
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 77
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 78
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 79
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 80
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 81
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 82
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 83
Utilizarea Rațională a Căldurii în Sistemele Industriale - Pagina 84

Conținut arhivă zip

  • Bibliografie.doc
  • Cap1.doc
  • Cap2.doc
  • Cap3.doc
  • Cap4.doc
  • Concluzii.doc
  • Cuprins.doc
  • Foaie_titlu.doc
  • Introducere.doc
  • Prezentare.ppt
  • Rezumat.doc

Alții au mai descărcat și

Instalație Eoliană pentru Alimentarea unui Consumator Insular

Capitolul I STRUCTURA GENERALA A SISTEMULUI EOLIAN 1.1. Necesitatea sistemului Datorita epuizarii pe plan mondial a rezervelor de combustibili...

Variante constructive ale unui vehicul autonom dotat cu sursă neconvențională de energie

Capitolu I.Introducere De la vechii greci ne-a rămas minunata legendă despre titanul Prometeu, care a răpit cerurilor focul şi l-a adus oamenilor....

Centralele Eoliene - Studiu de Caz

1. INTRODUCERE În ansamblu, UE şi-a propus ca, până în 2020, 20% din consumul său total de energie să provină din resurse regenerabile. România a...

Dimensionarea Simpla si Alegerea Echipamentelor Pentru o Instalatie de Incalzire acm cu Panouri Solare

Capitolul I. Parti scrise Argumente pentru utilizarea energiei solare Domeniul cel mai raspandit al utilizarii energiei solare in instalatii il...

Studiul Masinii Asincrone Trifazate cu Rotor in Scurtcircuit ca Generator Trifazat Conectat La Reteaua Nationala

Capitolul I Introducere Conceput şi construit în 1889 de M. Dolivo-Dobrovolski, motorul asincron trifazat, a cărui funcţionare se bazează pe...

Proiectarea unui Sistem Fotovoltaic - Locuinta Izolata, Neracordata la Retea

CELULE FOTOVOLTAICE. LOCUINTA IZOLATA, NERACORDATA LA RETEA 1. Introducere Tehnologia fotovoltaica consta în tranformarea în energie electrica a...

Studiu Privind Producerea Energiei Electrice cu Ajutorul Turbinelor Eoliene

Capitolul I. Energia eoliana 1.1. Consideraţii generale Întreaga civilizaţie actuală se bazează pe producerea ,transmiterea şi conversia energiei...

Colectoarele solare folosite pentru încălzirea apei calde

INTRODUCERE Enegia exprima capacitatea unui sistem fizic de a efectua lucru mecanic atunci cand sufera o transformare dintr-o stare in alta stare....

Te-ar putea interesa și

Utilizarea Resurselor Energetice Secundare în Sistemele Termoenergetice

CAPITOLUL 1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1. Definirea, provenienţa şi importanţa folosirii resurselor energetice secundare Resursele energetice...

Viticultura și Vinificația la Etapa Actuală

I. Compartimentul general 1.1 Partea introductivă Date istorice În Moldova vinul se produce din cele mai străvechi timpuri. Forma viţei de vie a...

Serviciul Public de Alimentare cu Apă și Canalizare din Torino

Capitolul 1. Stadiul cercetărilor în literatura de specialitate privind serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare Jelle Van Damme a...

Proiectarea Asistată de Calculator a Sistemelor Recuperative Metalice

Memoriu justificativ Cuptoarele industriale reprezintă, pentru inginerii din sectoarele de prelucrări la cald, utilajul de bază care determină...

Îmbunătățirea calității mediului

1.INTRODUCERE Prin calitatea mediului inconjurator se intelege starea acestuia la un moment dat rezultata din integrarea tuturor elementelor sale...

Ai nevoie de altceva?