Beta-blocantele

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

Evolutia actuala a cunostintelor arata indubitabil ca medicamentele nu produc functii noi in organism. Ele nu fac altceva decat sa influienteze functiile preexistente. Uneori le modifica din domeniul fiziopatologicului catre domeniul fiziologicului contribuind in acest fel la ameliorarea sau vindecarea bolilor si imbolnavirilor, alteori le modifica invers, din domeniul fiziologicului catre domeniul fiziopatologicului producand reactii adverse si efecte nedorite sau producand modificari complementare celor determinate de boala si reechilibrand astfel functional organismul bolnav. In acest context rezulta ca de fapt ,farmacologia studiaza interactiunile dintre medicament si organism . Desigur pentru medicina umana sunt cu totul importante interactiunile dintre medicamente si organismul uman , dar pentru cunoasterea acestora sunt necesare laborioase studii privind interactiunile medicamentoase cu organismele animale.

O clasa importanta de medicamente pe care toate cartile de specialitate o studiaza in profunzime o constituie chiar tema acestei lucrari : Beta-blocantele.

Actiunile multiple pe care le au precum si faptul ca efectul lor se exercita electiv pe cord le plaseaza intre substantele active cele mai des utilizate , aproape nelipsite dintr-o schema de tratament cardiaca .

Acestea sunt motivele pentru care am apelat la aceasta tema in lucrarea de fata. Cunoasterea in amanunt si profunzime a beta-blocantelor a facut sa vad in medicamentele ce contin aceste substante active , o solutie pentru aproape toate afectiunile cardiace si oftalmologice.

CAPITOLUL 2

BAZE FARMACOLOGICE

Simpatoliticele sunt substante care inhiba functia sinapselor adrenergice. Ele pot fi clasificate,dupa modul in care actioneaza,in blocante adrenergice si neurosimptolitice.

Blocantele adrenergice,inhibitoarele adrenergice sau adrenolitice blocheaza direct receptorii adrenergici,impiedicand efectele substantelor simpatomimetice si,in parte,ale stimularii nervilor simpatici.

Blocantele alfa-adrenergice sau adrenolitice blocheaza electiv receptorii alfa-adrenergici iar blocantele beta-adrenergice sau beta-adrenolitice pe cei beta-adrenergici.

Neurosimpatoliticele sau blocantele terminatiilor adrenergice actioneaza asupra terminatiilor simpatice periferice epuizand depozitele granulare de noradrenalina sau impiedicand eliberarea mediatorului chimic.

Beta-adrenoliticele se impart in functie de selectivitatea pe receptorii beta–1 si puritatea efectului in :

• -beta-neselective,de tip (propranolol , atenolol , oxprenolol , pindolol, labetalol , carvedilol , timolol , tertatolol , nadolol , sotalol);

• -beta-1 selective de tip atenolol ( atenolol , acebutolol, metoprolol , betaxolol , bisoprolol , celiprolol , esmolol , nebivolol );

• -beta-neselective dar pure ( timolol , sotalol );

• beta-1 selective si pure ( atenolol );

• beta-neselective si alfa-adrenolitice ( labetalol , carvedilol );

• beta-adrenolitice cu actiune de tip chinidinic ( propranolol , metoprolol , nadolol );

• beta-adrenolitice cu actiune simpatomimetica ( pindolol , esmolol)

• - beta-adrenolitice cu actiune simpatomimetica si de tip chinidinic (acebutolol , alprenolol , oxprenolol );

Desi semnificatia clinica a actiunilor simpatomimetica si chinidinica nu este majora,acestea au servit la clasificarea diferitelor medicamente blocante beta adrenergice in urmatoarele 4 grupe:

• -grupa I cuprinde beta blocante care au, in acelesi timp,actiune simpatomimetica siactiune chinidinica (acebutolol,alprenolo,

• oxprenolol)

• -grupa II cuprinde beta blocante care au si actiune chinidinica, dar nu au actiune chinidinica,dar nu actiune simpatomimetica (propranolol,bisoprolol,

• labetalol)

• -grupa III cuprinde beta blocante care au actiune simpatomimetica dar nu au actiune chinidinica(bopindolol,carteolol,celiprolol,penbutolol,

pindolol)

• -grupa IV cuprinde beta blocante lipsite de actiune simpatomimetica si chinidinica(atenolol,betaxolol,esmolol,metoprolol,sotalol,talinolol)