Cuprins
- 1.Istoric
- 2.Principiile generale ale RMN
- 3.Principiul incertitudinii temporale
- 4.Radiatiile-Unda si particula
- 5.Interactia radiatiei cu materia-Modelul clasic
- 6.Relaxarea spinilor
- 7.Spectroscopia RMN bidimensionala
- 8.Tomografia
- 9.Instalatia
- 10.Concluzii-
- 11.Bibliografie
Extras din proiect
1.Istoric
Rezonanta Magnetica Nucleara a fost descrisa prima data la molecule de Isidor Rabi(foto stanga) in 1938.
Prima experienţă de mare succes de rezonanţă magnetică a fost experienţa paramagnetică electronică efectuată de Evgeny Konstantinovich Zavoisky(foto dreapta) în anul 1944 în URSS.
Doi ani mai tirziu , in 1946, Felix Bloch si Edward Mills Purcell au rafinat tehnica pentru lichide si solide , pentru care au luat premiul Nobel in 1952.Ei au remarcat ca nucleii cu numar impar de nucleoni ca ¹H si ³¹P pot absorbi energia undelor de radiofrecventa , atunci cind sint plasati intr-un cimp magnetic a carui tarie trebuie reglata astfel incit fiecare tip de nucleu sa fie detectat.Cand are loc absorbtia de unde radio in aceste conditii , nucleul este descris a fi in rezonanta. Nuclee diferite din aceeasi molecula intra in rezonanta la diferte lungimi de unda radio daca pastram constant acelasi camp magnetic. Aceste frevente de rezonanta permit dezvaluirea informatiilor structural-chimice referitoare la molecula supusa experimentului.
În România, acad. I. Ursu a dezvoltat o puternică şcoală de spectroscopie magnetică care se manifestă acum în toate centrele universitare şi de cercetare din ţară.
RMN joaca un rol important in chimia analitica, biochimie si medicina.
2.Principiile generale ale imagisticii medicale
Sintagma imagistică medicală se referă la obţinerea de informaţii privind starea fiziologică ori patologică, pe baza interpretării imaginii unei porţiuni a corpului. Ele au totuşi unele elemente comune: reprezintă imagini construite, folosind mijloace tehnice avansate, pe baza răspunsului organismului la interacţiunea cu factori fizici. Factorul fizic poate fi purtat de un factor chimic, de exemplu radiofarmaceuticele. În acest caz, interacţiunea are loc între structurile biologice şi factorul chimic, cel fizic fiind însă purtătorul informaţiei.
Interacţiunea cu factorul fizic implică cedarea unei cantităţi de energie ţesutului. Cu cât energia cedată este mai mare, cu atât investigaţia respectivă poate avea efecte colaterale mai importante.
Conținut arhivă zip
- Metode Rmn de Analiza.ppt