Andrei Oisteanu - Imaginea Evreului in Cultura Romana

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Andrei Oisteanu - Imaginea Evreului in Cultura Romana.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 214 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domenii: Filologie, Antropologie

Extras din document

ANDREI OISTEANU (n. 1948) este cercetãtor în domeniul etnologiei, antropologiei culturale, imagologiei si istoriei religiilor; este membru al Comisiei de Folclor si Etnologie a Academiei Române si al International Union of Ethnological and Antropologica! Sciences (Londra), în lucrãrile sale, Andrei Oisteanu abordeazã teme inedite, combinînd eruditia cu intuitia si rigoarea academicã cu savoarea eseisticã. Studiul practicilor rituale si magice, ca si cel al mentalitãtilor mitico-religioase îi datoreazã în mare mãsurã reabilitarea unui punct de vedere stiintific, grav afectat de invazia diletantismului.

OPERE PRINCIPALE: Grãdina de dincolo. Zoosophia. Comentarii mitologice (Dacia, 1980); Motive si semnificatii mito-simbolice (Minerva,1989); Cutia cu bãtrini (prozã, Editura Meta, 1995); My-thos & Logos. Studii si eseuri de antropologie culturalã (Nemira, 1997, 1998); Cosmos vs. Chaos. Myth and Magic in Romanian Traditional Culture (Fundatia Culturalã Românã, 1999); Dispute teologice. O istorie a religiilor dintr-o perspectivã ineditã (volum în pregãtire).

COLABORÃRI LA VOLUME COLECTIVE: cARTe. Object-Books Made by Romanian Artists (De Zonnehof, Amsterdam, 1993); „«Imaginary Jew» versus «Real Jew» in Romanian Folklore and Mytho-logy", în Identitate/Alteritate în spatiul cultural românesc (Editura Universitãtii „Al.I. Cuza", Iasi, 1996); „The Beauty Binding the Beast. A Motif of the Eastern and Western European Mythology and Art", în East and West in Aesthetics (Istituti Editoriali e Poligrafici Intemazionali, Pisa & Roma, 1997); „Utopografia insulei în imaginarul colectiv românesc", în Insula. Despre izolare si limite în spatiul imaginar (Centrul de Istorie a Imaginarului, Colegiul Noua Europã, Bucuresti, 1999); „loan Petru Culianu — Un voyageur dans l'au-delâ", în Religion, Fiction andHistory. Essays in the Memory of loan Petru Culianu (Nemira, 2001).

ANDREI OISTEANU

Imaginea evreului în cultura românã

Istoricul acestei cãrti poate fi rezumat în cîteva rînduri. Preocupãrile mele în domeniul imagologiei etnice dateazã de pe la începutul anilor '90. Primul studiu, intitulat „«Evreul imaginar» versus «evreul real» în folclorul si mitologia românã", 1-am publicat în 1995 în Revista de Istorie si Teorie Literarã.

în perioada 1997-1999, Centrul International de Studiere a Antisemitismului, din cadrul Universitãtii Ebraice din Ierusalim, mi-a oferit o bursã pentru o cercetare cu tema Imaginea evreului în cultura traditionalã româneascã, o cercetare comparativã în context est-central european. Se suprapuneau astfel interesul meu pentru studiile de etnologie privind centrul si estul Europei cu cel pentru istoria si cultura evreilor din aceeasi zonã.

Ulterior însã, mi-am dat seama cã ar fi interesant sã urmãresc modul în care stereotipurile referitoare la evrei, asa cum apar ele în cultura traditionalã româneascã, au supravietuit (sau nu) în cultura asa-zis înaltã. Mi-am propus sã cercetez originea, evolutia în timp, rãspîndirea în spatiu si supravietuirea (sau, dimpotrivã, declinul si disparitia) cliseelor care compun portretul fizic, profesional, spiritual si moral al „evreului imaginar", dar si felul în care antisemitismul popular (inconstient si pasiv) 1-a influentat pe cel intelectual si politic (constient si activ), iar titlul cercetãrii a devenit Imaginea evreului în cultura românã. Sfera culturii traditionale era astfel inclusã, fãrã însã sã rãmînã exclusivã.

De-a lungul anilor, fragmente din aceastã carte au fost publicate mai ales în revista 22, dar si în Dilema, Observator cultural, Sfera politicii, New InternalionalJournal for Romanian Studies, Realitatea evreiascã, Archaevs. Studii de istorie a religiilor, Orizont

Minimum (Tel Aviv) etc. Cartea s-a structurat mai bine cînd, la începutul anului 2000, am început sã predau pentru studentii înscrisi la masterat un curs de imagologie etnicã la Facultatea de Litere a Universitãtii din Bucuresti, la Centrul de Studii Ebraice condus de Dan Horia Mazilu si Liviu Rotman.

îmi face o deosebitã plãcere sã mentionez aici, la începutul volumului, numele celor care m-au sprijinit în diferite feluri pe parcursul cercetãrii si au fãcut posibilã aparitia acestei cãrti: Dalia Ofer si Leon Volovici (presedinte si, respectiv, director de cercetare la Centrul International de Studiere a Antisemitismului, Ierusalim), Galit Hasan-Rokem si Moshe Idei (profesori la Universitatea Ebraicã din Ierusalim), acad. Nicolae Cajal (presedintele Federatiei Comunitãtilor Evreiesti din România), Dan Oprescu (Departamentul Guvernului pentru Protectia Minoritãtilor Nationale), Erika van Gelder (Amsterdam), Gabriel Liiceanu (directorul Editurii Humanitas) si Vlad Russo (editor de carte).

Multumesc muzeelor si colectionarilor particulari din ale cãror colectii am preluat unele dintre ilustratiile prezente în acest volum.

De asemenea, îi datorez multumiri sotiei mele, Angela, care — ca de fiecare datã — m-a ajutat în anevoiosul proces de elaborare a cãrtii.

O editie în limba englezã a acestui volum este în curs de aparitie.

Bucuresti, 4 mai 2001

ANDREI OISTEANU

PRELIMINARII

1. Imagologie etnicã

în ultimele decenii ale secolului al XlX-lea au fost elaborate doar cîteva lucrãri referitoare la modul în care se reflectã imaginea evreului în diverse creatii mito-folclorice românesti, în 1887 si, ulterior, în 1896, Lazãr Sãineanu a încercat sã refacã unele trãsãturi ale — sã-1 numesc — „evreului mitic" (Jidovul sau Uriasul), trãsãturi extrase din legendele mitice românesti (/ si 46)*.

Moses Schwarzfeld (80) si în mai micã mãsurã Simeon Florea Marian (2) au cercetat — în a doua jumãtate a secolului al XlX-lea — modul în care este reprezentat evreul în productiile folclorice din registrul comic: în anecdote populare si, respectiv, în satire.

Din pãcate, în chestionarele folclorice si mitologice realizate la sfîrsitul secolului al XlX-lea de B.P. Hasdeu (32) si de Nicolae Densusianu (56), au fost inserate foarte putine întrebãri referitoare la evrei (omul rosu, solomonarul, jidovii sau uriasii). Ca atare, si rãspunsurile privind aceste subiecte — colectate din sate din toate zonele României (informatori fiind, de regulã, învãtãtorii si preotii de tarã) — au fost relativ sãrace. B.P. Hasdeu a publicat în revista sa, Columna lui Traian, cîteva rãspunsuri, provenite din mediul rural, la întrebãri privind perceperea de cãtre români a „strãinilor", a „oamenilor de alt neam" (3, pp. 14-15). La rîndul sãu, folcloristul evreu Moses Schwarzfeld — în calitatea sa de prim-secretar al „Societãtii istorice luliu Barasch" — a întocmit si publicat în 1888 un Interogatoriu (sic!), cu cîteva întrebãri privind unele credinte

Fisiere in arhiva (1):

  • Andrei Oisteanu - Imaginea Evreului in Cultura Romana.doc