Diateză în limba română

Proiect
10/10 (1 vot)
Domeniu: Filologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 114 în total
Cuvinte : 26536
Mărime: 106.70KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Constantin Mocanu
Lucrarea are ca obiect un aspect controversat al gramaticii limbii române, şi anume, problema categoriei gramaticale a diatezei, care a suscitat în decursul timpului, numeroase dezbateri.

Cuprins

ARGUMENT 1

I. Conceptul şi termenul de „categorie gramaticală“ în limba română 4

I.1. Definirea „categoriei gramaticale“ 4

I.2. Categoriile gramaticale specifice verbului 10

II. Categoria gramaticală a „diatezei“- concept, terminologie, definire 12

II.1. Diateza- categorie morfologică sau sintactică? 12

II.2. Tradiţie si inovaţie în interpretarea conceptului de „diateză“ 16

II.3. Criterii pentru identificarea categoriei gramaticale a diatezei. Conţinutul 20

şi forma categorială 20

II.4. Subcategorizarea diatezelor 24

II.5. Clasificarea verbelor din punctul de vedere al diatezelor 26

III. Diateza activă 29

III.1. Definirea diatezei active 29

III.2.Conţinut şi formă categorială 31

IV.Diateza pasivă 37

IV.1. Definirea diatezei pasive 37

IV.2. Conţinut şi formă categorială 42

V. Diateza reflexivă 48

V.1. Definirea diatezei reflexive 48

V.2. Conţinut şi formă categorială 56

V.3. Consideraţii asupra aspectelor reflexivului 59

V.3.1. « Valoarea obiectivă » , activă sau reflexivă? 63

V.3.2.Aspecte ale « valorii dinamice » a unor verbe 65

V.3.3.Expresivitatea verbelor la diateza reflexivă 73

VI. Diateza reciprocă-definire, conţinut şi formă categorială 80

VII. Diateza impersonală 89

VII.1. Definire, conţinut şi formă categorială 89

VII.2. Verbe impersonale şi construcţia lor 94

VIII. CONSIDERAŢII FINALE 99

ANEXĂ: PREZENŢA FLECTIVULUI „SE” ÎN MARCAREA DIATEZELOR 102

ÎN LIMBA ROMÂNĂ 102

BIBLIOGRAFIE 105

SIGLE /ABREVIERI 109

IZVOARE 109

Extras din document

ARGUMENT

Lucrarea de faţă are ca obiect un aspect controversat al gramaticii limbii române, şi anume, problema categoriei gramaticale a diatezei, care a suscitat în decursul timpului, numeroase dezbateri, unele contradictorii.

Luând în considerare natura categoriei: morfologică, sintactică, gramaticală, lexico-gramaticală, pragmatică, criteriile de clasificare a diatezelor, felurile diatezelor, prin precizarea conţinutului categorial şi a expresiei categoriale, se contată incoerenţe în interpretări. Acestea se datoresc faptului că nu întotdeauna se urmăreşte consecvent distincţia dintre teoria limbii (ce operează cu idei, concepte, definiţii, taxinomii), realitatea lingvistică şi realitatea extralingvistică (planul ontic, al existenţei).

Analiza întreprinsă are drept premisă considerarea diatezei ca o categorie morfo-sintactică şi pragmatică, ceea ce înseamnă că exprimă, în plan lingvistic, relaţia nume/subiect- verb/predicat- nume/obiect, expresie a relaţiei ontice autor-acţiune-obiect.

Pornind de la definirea categoriei gramaticale în general şi a diatezei în special, şi admiţând teoriile mai noi din literatura de specialitate, începem demersul nostru de cercetare de la criteriile de identificare a diatezei, adică de la conţinutul categorial (raportul gramatical) spre forma prin care se exprima acestea, expresia fiind o marcă recurentă la forma verbului, când raportul gramatical este acelaşi.

În lucrarea de faţă vom întreprinde o analiză diacronică a categoriei gramaticale a diatezei, care se constituie treptat, fiecare teorie- constituindu-se într-un stadiu important în conturarea conceptului actual de diateză.

Având ca punct de sprijin teorii mai vechi şi mai noi din literatura de specialitate, analiza noastră îşi propune delimitarea unor „zone” de manifestare a noului, a inovaţiei, faţă de poziţia mai veche, tradiţională, luând în considerare şi schimbarea opticii în analiza gramaticală din Gramatica limbii române (2005) Editura Academiei Române.

Faţă de poziţia veche, tradiţională, potrivit căreia în gramatica limbii române ar exista trei diateze: activă, pasivă şi reflexivă, părere acceptată de majoritatea specialiştilor, în noile interpretări ale gramaticii s-a adus în discuţie existenţa, în afara celor trei sus-menţionate, a diatezei reciproce, impersonale şi dinamice.

Pornind de la criteriile de identificare a diatezelor şi urmând consecvent principiul după care orice categorie gramaticală, în speţă, diateza, se defineşte dinspre raportul categorial spre formă, expresia acestuia (concretizată în flective, mărci), ajungem la delimitarea următoarelor cinci diateze: activă, pasivă, reflexivă, reciprocă şi impersonală.

Teoria limbii urmăreşte respectarea principiului consecvenţei în identificarea diatezelor, pentru ca interpretarea să fie fără rest şi fără contradicţii şi incoerenţe (sau cu minimum de contradicţii şi inconsecvenţe).

Vom recurge apoi la explicarea punctelor de vedere ale unor lingvişti (M. Avram, D. Irimia, C. Dimitriu, V. Guţu- Romalo, G. Pană- Dindelegan), oprindu-ne asupra fiecărei teorii în parte (cu două, trei, patru, cinci şi respectiv cu şase diateze); identificăm incoerenţele şi inconsecvenţele ce generează diversitatea de opinii.

Prezenta lucrare vizează precizarea conţinutului şi a formei categoriale a fiecărei diateze în parte, propunându-şi un studiu comparativ în definirea acestora şi având în vedere tradiţia şi inovaţia în delimitarea conceptului de diateză.

Dacă în privinţa diatezei active şi a celei pasive, lucrurile sunt clare, diateza reflexivă, a generat cele mai vii dispute în studiile de lingvistică, fiind definită, uneori strict formal, „verbe însoţite de pronume reflexiv”, ignorându-se raportul categorial. Vom analiza unele aspecte ale reflexivului, valoarea obiectivă şi valoarea dinamică, şi vom aduce în discuţie îndeosebi noile interpretări ale Gramaticii Academiei, care, în raport cu inventarul tradiţional de diateze, în această nouă ediţie elimină reflexivul dintre valorile de diateză, „întrucât nu îndeplineşte caracteristica definitorie a diatezei, şi anume, particularitatea de a schimba ierarhiile sintactice”.

Cercetarea de faţă are în vedere perspectiva diacronică şi sincronică în abordarea problemelor diatezelor şi dezvoltă, pornind de la opiniile deja exprimate în literatura de specialitate, observaţii, nuanţări, precizări, care conduc la o analiză fără rest şi noncontradictorie sau cu cât mai puţine contradicţii a realităţilor lingvistice în discuţie.

Preview document

Diateză în limba română - Pagina 1
Diateză în limba română - Pagina 2
Diateză în limba română - Pagina 3
Diateză în limba română - Pagina 4
Diateză în limba română - Pagina 5
Diateză în limba română - Pagina 6
Diateză în limba română - Pagina 7
Diateză în limba română - Pagina 8
Diateză în limba română - Pagina 9
Diateză în limba română - Pagina 10
Diateză în limba română - Pagina 11
Diateză în limba română - Pagina 12
Diateză în limba română - Pagina 13
Diateză în limba română - Pagina 14
Diateză în limba română - Pagina 15
Diateză în limba română - Pagina 16
Diateză în limba română - Pagina 17
Diateză în limba română - Pagina 18
Diateză în limba română - Pagina 19
Diateză în limba română - Pagina 20
Diateză în limba română - Pagina 21
Diateză în limba română - Pagina 22
Diateză în limba română - Pagina 23
Diateză în limba română - Pagina 24
Diateză în limba română - Pagina 25
Diateză în limba română - Pagina 26
Diateză în limba română - Pagina 27
Diateză în limba română - Pagina 28
Diateză în limba română - Pagina 29
Diateză în limba română - Pagina 30
Diateză în limba română - Pagina 31
Diateză în limba română - Pagina 32
Diateză în limba română - Pagina 33
Diateză în limba română - Pagina 34
Diateză în limba română - Pagina 35
Diateză în limba română - Pagina 36
Diateză în limba română - Pagina 37
Diateză în limba română - Pagina 38
Diateză în limba română - Pagina 39
Diateză în limba română - Pagina 40
Diateză în limba română - Pagina 41
Diateză în limba română - Pagina 42
Diateză în limba română - Pagina 43
Diateză în limba română - Pagina 44
Diateză în limba română - Pagina 45
Diateză în limba română - Pagina 46
Diateză în limba română - Pagina 47
Diateză în limba română - Pagina 48
Diateză în limba română - Pagina 49
Diateză în limba română - Pagina 50
Diateză în limba română - Pagina 51
Diateză în limba română - Pagina 52
Diateză în limba română - Pagina 53
Diateză în limba română - Pagina 54
Diateză în limba română - Pagina 55
Diateză în limba română - Pagina 56
Diateză în limba română - Pagina 57
Diateză în limba română - Pagina 58
Diateză în limba română - Pagina 59
Diateză în limba română - Pagina 60
Diateză în limba română - Pagina 61
Diateză în limba română - Pagina 62
Diateză în limba română - Pagina 63
Diateză în limba română - Pagina 64
Diateză în limba română - Pagina 65
Diateză în limba română - Pagina 66
Diateză în limba română - Pagina 67
Diateză în limba română - Pagina 68
Diateză în limba română - Pagina 69
Diateză în limba română - Pagina 70
Diateză în limba română - Pagina 71
Diateză în limba română - Pagina 72
Diateză în limba română - Pagina 73
Diateză în limba română - Pagina 74
Diateză în limba română - Pagina 75
Diateză în limba română - Pagina 76
Diateză în limba română - Pagina 77
Diateză în limba română - Pagina 78
Diateză în limba română - Pagina 79
Diateză în limba română - Pagina 80
Diateză în limba română - Pagina 81
Diateză în limba română - Pagina 82
Diateză în limba română - Pagina 83
Diateză în limba română - Pagina 84
Diateză în limba română - Pagina 85
Diateză în limba română - Pagina 86
Diateză în limba română - Pagina 87
Diateză în limba română - Pagina 88
Diateză în limba română - Pagina 89
Diateză în limba română - Pagina 90
Diateză în limba română - Pagina 91
Diateză în limba română - Pagina 92
Diateză în limba română - Pagina 93
Diateză în limba română - Pagina 94
Diateză în limba română - Pagina 95
Diateză în limba română - Pagina 96
Diateză în limba română - Pagina 97
Diateză în limba română - Pagina 98
Diateză în limba română - Pagina 99
Diateză în limba română - Pagina 100
Diateză în limba română - Pagina 101
Diateză în limba română - Pagina 102
Diateză în limba română - Pagina 103
Diateză în limba română - Pagina 104
Diateză în limba română - Pagina 105
Diateză în limba română - Pagina 106
Diateză în limba română - Pagina 107
Diateză în limba română - Pagina 108
Diateză în limba română - Pagina 109
Diateză în limba română - Pagina 110
Diateză în limba română - Pagina 111
Diateză în limba română - Pagina 112
Diateză în limba română - Pagina 113
Diateză în limba română - Pagina 114

Conținut arhivă zip

  • Diateza in Limba Romana.doc

Alții au mai descărcat și

Curentul Latinist

Curentul latinist reprezinta prelungirea si amplificarea ideilor Scolii Ardelene in cursul secolulul al XIX-lea, actiunea lui desfasurandu-se...

George Bacovia - Reprezentant al Simbolismului

Simbolismul este un curent literar ce a luat naștere în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în literatura franceză, ca o reacție la retorismul...

Originea și Evoluția Limbii Române

Istoricii antici fixeaza catre mijlocul secolului al VIII-lea i.e.n. (mai precis,in 753)data intemeierii Romei de catre legendarul Ro-mulus. Ne...

Lesson Plan - World Class, Longman

-School : no. 10 Bacau -Teacher Level : beginners -Time : 50’ -Grade : 5th -Textbook: World Class, Longman -Lesson: Following people...

Morfologie

Morfologia este partea gramaticii care cuprinde reguli privitoare la forma cuvintelor ii la modificările acesteia In vorbire ii In scriere. Este...

Morfologia Limbii Române

0. INTRODUCERE. NOŢIUNI DE GRAMATICĂ 0.1. Ce este gramatica ? 0.1.1. În sens foarte larg, gramatica este un sistem de organizare generală a...

Seminar Lucian Blaga

OBIECTIVE: Principalul obiectiv al cursului constã în (re)familiarizarea studentilor cu opera filosoficã a lui Lucian Blaga, îndeosebi cu acele...

Calcul Lingvistic

7.1. Consideraţii generale asupra fenomenului Situat la graniţa dintre împrumut şi creaţie internă, calcul lingvistic este un fenomen pe cât de...

Te-ar putea interesa și

Construcții Complexe în Sintaxa Limbii Române

I. DELIMITĂRI CONCEPTUALE 1. Preliminarii 1.1. În sintaxă, orice şir de constituenţi reprezentând un enunţ sau numai părţi componente ale...

Verbul

1. Trăsături definitorii Definiţie Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă o acţiune ( a urca, a coborî, a citi), o stare (a sta, a...

Categoria gramaticală a numeralului

INTRODUCERE Continutul categoriei gramaticale a numarului are suport in realitate la numele obiectelor , intrucat numai obiectele din lumea...

Participiu și gerunziu în română și engleză

Verbul. Definiție și clasificări din perspectivă contrastivă Verbul este cea mai complexă parte de vorbire din sistemul limbii. Importanța...

Predicatul - limba română contemporană

Predicatul este partea principală a propoziției care denumește o acțiune, o stare sau o însușire atribuită subiectului. Predicatul, de fapt, arată...

Curs de engleză pentru începători

Articolul nehotarat si articolul hotarat Articolul nehotarat a se foloseste inaintea cuvintelor care incep cu o consoana sau cu unul din sunetele...

Engleză

TIMPURILE MODULUI INDICATIV Exista doua aspecte in limba engleza: simplu si continuu. In general, timpurile simple se folosesc atunci când...

Limba Latină

I notiţe de curs I. Introducere 1. Limba latină face parte din limbile indo-europene, ca şi greaca, slava, germana, daca, armeana, etc....

Ai nevoie de altceva?