Frazeologie

Proiect
7/10 (1 vot)
Domeniu: Filologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 22 în total
Cuvinte : 8794
Mărime: 58.07KB (arhivat)
Cost: 5 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: E. Mocanu

Cuprins

Introducere

1. Frazeologie: concept şi terminologie

1.2. Statutul frazeologiei şi obiectul ei de investigaţie

1.3. Unităţi frazeologice: subclase

2. Imaginea în frazeologisme

2.2. Imaginea capului în mentalitatea universală şi românească

2.3. Capul în frazeologia românească

Concluzii

Bibliografie

Extras din document

Introducere

Coşeriu afirma că „imperativul categoric al culturii, ca ştiinţă, ca artă, este acela de a nu face concesii unui subiect particular, acela de a respecta ori subiectul universal, ori obiectul universal, ori comunitatea, în cazul limbajului" (Coşeriu 1994: 174-175). Structurile frazeologice, ca formă de manifestare a culturii în perimetrul limbii, sunt „acele tiparuri neschimbate care se formează în curs de mii de ani şi dau fiecărei limbi fizionomia ei proprie" (Eminescu VI: 16).

Un studiu asupra frazeologiei unei limbi se caracterizează printr-o actualitate continuă, chiar dacă există studii foarte multe în acest domeniu. Noutatea constă în modul de abordare şi valorificare a materialului frazeologic. Dacă la începuturile constituirii sale, ca preocupare mai mult lexicografică, frazeologia a fost abordată mai ales dintr-o perspectivă didactică (sau contrastivă), ulterior acest domeniu a fost privit dintr-o perspectivă artistico-literară.

Ca disciplină lingvistică, ce a interesat lexicologii, lexicografii dar şi alţi lingvişti în secolul trecut, frazeologia cunoaşte o renaştere dintr-o nouă perspectivă: e vorba de abordarea acesteia culturologic şi antropologic. Chiar dacă s-au scris sute de monografii la acest domeniu de studiu, frazeologia este actuală prin materialul valoros pe care îl oferă în conturarea imagini, specificului unei comunităţi. E vorba de redescoperirea aplicabilităţii tezaurului frazeologic la intersecţia domeniilor lingvistică, etnologie, culturologie antropologie, istorie şi alte ştiinţe ale culturii.

Teza noastră încearcă să demonstreze acest fapt prin observarea unor astfel de dovezi în frazeologia ce vizează şi conţine cuvîntul CAP: Prin aceasta ne propunem:

- Să stabilim structurile de limbă ce poate fi incluse în domeniul frazeologiei pentru a servi drept unităţi ale investigaţiei noastre;

- Să stabilim, pe de o parte, rolul structurilor frazeologiece în conturarea imaginii unei realităţi (capul, în cazul nostru), esenţială în viaţa umană, şi, pe de altă parte, prin această imagine şi raportare la ea – un specific de mental, de cultură al comunităţii române.

- Să identificăm şi să aplicăm unele posibilităţi didactice pe care le poate oferi domeniul frazeologic în formarea unor competenţe culturale şi lingvistice.

Prin aspectele teoretice referitoare la frazeologie ne propunem să stabilim cu claritate limitele obiectului de studiu avut în vedere: adoptăm o anumită teorie şi direcţie de cercetare în domeniul frazeologic şi conturăm cît mai concret conceptul de variabilitate frazeologică. În ce priveşte primul concept, chiar titlul lucrării dovedeşte adoptarea teoriei coşeriene despre „discurs repetat” („wiederholte Rede”), tradiţional, frazeologism, unitate frazeologică etc., cu adaptările aduse acesteia de către Stelian Dumistrăcel prin teoria enunţului aparţinând discursului repetat. Conceptul este definit drept „tot ceea ce în vorbirea unei comunităţi se repetă într-o formă mai mult sau mai puţin identică de discurs deja făcut sau combinare mai mult sau mai puţin fixă, ca fragment, lung sau scurt, a «ceea ce s-a spus deja»”. Printre speciile menţionate de autori se află citatele („ca repetare a unor fragmente de texte – literare sau altele – cunoscute ca atare”), proverbele, locuţiunile fixe, formulele de comparaţie şi diferite alte expresii

Importanţa imaginii din frazeologisme (mai ales cele paremice) este axiomatică şi nu necesită o demonstrare specială. La fel de semnificativă este şi opţiunea pentru un element somatic – capul. Argumentele în acest sens sunt următoarele:

- În primul rînd, este unul dintre cuvintele ce face parte din lexicul de bază, sau fondul principal al limbii române;

- în al doilea rînd, are o pletoră semantică foarte extinsă, derivate numeroase, sensuri metaforice multiple.

- La fel, denumeşte o realitate care serveşte drept element al imaginii într-un număr foarte mare de frazeologisme – dintre frazeologismele somatice, cele care au drept element component somatismul CAP sunt cele mai numeroase.

- Sensurile simbolice pe care le implică sunt variate şi bogate: acoperă un compartiment mitologic românesc şi universal important.

- Îşi găseşte loc de frunte şi în cercetările antropologice legate, mai ales de fenomenul tabuizării, prin atribuirea de semnificaţii esenţiale pentru viaţa individuală şi comunitară;

- Face parte din componenta universal-umană, prin contribuirea la recunoaşterea unor structuri universale de mintal şi comportament. Acest fapt se datorează în primul rînd prin experienţa relativ asemănătoare a fiinţei umane în raport cu această parte a corpului uman. Iar, pe de altă parte, se datorează unei mentalităţi ancestrale, a omului primitiv, a cărui purtător este imaginea arhitipală a capului.

Un studiu asupra imaginii capului în frazeologia românească va răspunde, credem, şi provocărilor actuale ale evoluţiei ştiinţelor culturii: în direcţia demonstrării unui specific comunitar în contextul unui universalism şi globalism agresiv.

Bibliografie

1) Andriescu, Alexandru, Valoarea stilistică a expresiilor idiomatice, în ,,Studii şi cercetări ştiinţifice”, Filologie, vol. VII, nr. 1, 1956, p. 63-75.

2) Avădanei, Constanţa, Construcţii idiomatice în limbile română şi engleză, Editura Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2000.

3) Bally, Charles, Traité de stylistique française, 3e éd., Genève-Paris, Librairie Georg & C.S.A., Librairie C. Klincksieck 1951

4) Bărbulescu, Constantin, Imaginarul corpului uman. Între cultura ţărănească şi cultura savantă (secolele XIX-XX), Editura Paideia, Bucureşti, 2005.

5) Boroianu, Ioana, Conceptul de unitate frazeologică; tipuri de unităţi frazeologice, în LL, (I) N.1, 1974, 25-34, (II) N.2, 242-247.

6) Chevalier-Gheerbrant, Jean, Gheerbrant, Alain, Dicţionar de simboluri. Mituri, vise, obiceiuri, gesturi, forme, figuri, culori, numere, traducere în colaborare, coordonatori Michaela Slăvescu şi Laurenţiu Zoicaş, vol. I-III, Editura Artemis, Bucureşti, vol. I, 1994, vol. II şi III 1995.

7) Ciobanu, Fulvia, Hasan, Finuţa, Formarea cuvintelor în limba română. Compunerea, vol. I, Bucureşti, Editura Academiei 1970

8) Cojocaru, Dana, Frazeologie şi cultură (analiză contrastivă a frazeologiei ruse şi română), Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2004.

9) Colţun, Gheorghe, Enigme ale frazeologiei, Editura Bucovina viitoare, Suceava, 1998.

10) Colţun, Gheorghe, Frazeologia limbii române, Editura Arc, Chişinău, 2000.

11) Negreanu, Constantin, Structura proverbelor româneşti, Editura Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1983.

12) Coşeriu, Eugen, Lecţii de lingvistică generală, traducere din spaniolă de Eugenia Bojoga, cuvânt înainte de Mircea Borcilă, Editura Arc, Chişinău, 2000.

13) Coşeriu, Eugen, Lingvistica din perspectivă spaţială şi antropologică. Trei studii, cu o prefaţă de Silviu Berejan şi un punct de vedere editorial de Stelian Dumistrăcel, Editura Ştiinţa, Chişinău, 1994.

14) Coşeriu, Eugen, Lingvistica integrală, (interviu cu Eugeniu Coşeriu realizat de Nicolae Saramandu), Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1996.

15) Coşeriu, Eugen, Prelegeri şi conferinţe, Supliment la „Anuarul de Lingvistică şi istorie literară” al Institutului de Filologie Română „Al. Philippide”, Iaşi, XXXIII, 1992-1993, seria A, Lingvistică.

16) Coşeriu, Eugen, Teoria limbajului şi lingvistică generală. Cinci studii, ediţie în limba română de Nicolae Saramandu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2004.

17) Coteanu, Ion, Stilistica funcţională a limbii române. Stil, stilistică, limbaj, Bucureşti, Editura Academiei, 1973

18) Dimitrescu, Florica, Locuţiunile verbale în limba română, Editura Academiei, Bucureşti, 1958.

19) Dumistrăcel, Stelian, Lexic românesc. Cuvinte, metafore, expresii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980.

20) Dumistrăcel, Stelian, Pînă-n pînzele albe. Expresii româneşti, biografii-motivaţii, ediţia a II-a, revăzută şi augmentată, Editura Institutul European, Iaşi, 2001.

...

Preview document

Frazeologie - Pagina 1
Frazeologie - Pagina 2
Frazeologie - Pagina 3
Frazeologie - Pagina 4
Frazeologie - Pagina 5
Frazeologie - Pagina 6
Frazeologie - Pagina 7
Frazeologie - Pagina 8
Frazeologie - Pagina 9
Frazeologie - Pagina 10
Frazeologie - Pagina 11
Frazeologie - Pagina 12
Frazeologie - Pagina 13
Frazeologie - Pagina 14
Frazeologie - Pagina 15
Frazeologie - Pagina 16
Frazeologie - Pagina 17
Frazeologie - Pagina 18
Frazeologie - Pagina 19
Frazeologie - Pagina 20
Frazeologie - Pagina 21
Frazeologie - Pagina 22

Conținut arhivă zip

  • Frazeologie.doc

Alții au mai descărcat și

Simbolismul bacovian

INTRODUCERE Actualitatea temei. Vreme îndelungată simbolismul a fost perceput în poezia română în plan general, într-un orizont mai relaxat, fără...

Argoul Printre Tineri

Introducere Se știe că limba constituie cea mai desăvȃrșită creație a geniului uman. Cu ajutorul acesteia, fiecare individ a reușit să domine...

Interpretarea Frazeologică a Locuțiunilor

1. Cei mai mulţi lingvişti, care s-au pronunţat pe marginea locuţiunilor, au încercat să dezvăluie şi implicit să demonstreze, natura lor de...

Aspectul Stilistic al Faptelor de Limbă la Nivel Lexical

Introducere Motto: “Stilul nu este ingredientul târziu al idei, ci fratele ei geamăn”. Actualitatea temei În realizarea acestei teze ne vom...

Formule Estetice Moderne in Opera lui Camil Petrescu

ARGUMENT Crearea unei opere bogate în conţinut variat şi plină de mister a fost motivul pentru care ne-am simţit atraşi de Camil Petrescu şi în...

Organizarea Activităților Independente și Diferențiate la Limba și Literatura Română

Prin activitate independentă elevul este pus în situaţia de a se folosi de achiziţiile însuşite, în mod independent, formându-i primele deprinderi...

Tipuri de personaje feminine în romanele Hortensiei Papdat-Bengescu

Hortensia Papadat-Bengescu s-a născut la Ivești, reședința de plasă a satului Bucești, la 8 decembrie 1876 . Mama sa, Zoe Ștefănescu, provenea...

Morfologie

Substantivele care au o singura forma pentru a denumi atat functia de sex masculine cat si cea de sex feminine s n SUBST EPICENE. a) Subst cu...

Ai nevoie de altceva?