Sublimul sau mai Mult decât Frumosul

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Filologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 68 în total
Cuvinte : 18538
Mărime: 70.19KB (arhivat)
Cost: 11 puncte

Cuprins

Introducere;

Capitolul I: Estetică şi categorii estetice;

Capitolul II: Frumosul şi propensiunea către mai mult decât frumos;

2.1: Frumosul la Platon;

2.2 Frumosul – categorie estetică;

2.3 Categorii estetice;

Capitolul III: Sublimul;

3.1 Geneză, etimologie;

3.2 Sublimul şi categoriile estetice – interferenţe;

3.3 Sublimul – Vechiul Testament;

Capitolul IV: Sublimul din antichitate până în perioada modernă;

4.1 Anonimul;

4.2 Edmund Burke;

4.3 Immanuel Kant;

Capitolul V: Preocupări actuale;

5.1 G.W.F Hegel;

5.2 Nicolai Hartmann;

5.3 Benedetto Croce;

Concluzii.

Extras din document

Introducere:

Ne asumăm prin această lucrare o ipostază de istoric al unei teme derulată în plan teoretic. Teoria sublimului a cunoscut doar anumite momente de vârf, relevante puncte nodale pe care sperăm să le fi anticipat pertinent, momente de vârf assimilate paradigmatic de ceilalţi teoreticieni ai sublimului. Nevoia de a selecta dovezile cele mai relevante ne-a atenuat radical subiectivitatea, dând curs mai mult cerinţelor obiective. Demersul este unul analitic iar pentru a impregna textului o mai mare rigurozitate, am disecat desfăşurarea temei urmărind sistematic o linie istorică.

Lucrarea am segmentat-o convenţional în cinci capitole derulate într-o ordine impusă de dorinţa de a identifica cât mai clar particularităţile sublimului: de la general la particular. În primul rând trebuia identificat locul pe care îl ocupă sublimul ca modificare a frumosului în cadrul categoriilor estetice, identitatea acestuia generată de osmoza esteticului cu extraesteticul. O nepartizană asociere a sublimului nu-numai-cu-esteticul, nu se putea bizui decât pe o extrapolare a frumosului identificând principalele sale modificări denumite convenţional categorii estetice. Demersul este derulat pe parcursul a doua capitole.Observaţia este valabilă şi pentru capitolul următor, capitolul III. El adaugă analizei cadrului de bază din care provine sublimul, discutarea afinităţilor acestuia cu alte posibile categorii estetice şi adiacent cu sacrul interpelat in VechiulTestament. Celor două subcapitole li se adaugă o tratare etimologică a sublimului pentru a putea evidenţia metamorfozele pe care acesta şi le-a arogat de-alungul istoriei.

O dată cadrul general fixat am trecut la o abordare bazată pe urmărirea valorificărilor subiective ale sublimului, derulată pe parcursul a două capitole. Că ele formează miezul lucrării putem argumenta prin câteva considerente. Privind retrospectiv, primul capitol pune în evidenţă cadrul general de desfăşurare a frumosului echivalat cu esteticul însuşi, identificat ca şi categorie estetică prin comparaţie cu teoria lui Platon despre frumos. Capitolul IV ne deschide calea către abordările subiective ale sublimului printr-o prezentare succintă a etimologiei cuvântului şi interferenţelor sublimului cu diferitele categorii estetice. Istoria şi civilizaţia îşi desfăşoară succesiv şi anticipator feţele. Vechiul Testament este o carte sublimă despre sublim. Anonimul, Burke şi Kant analizaţi în capitolul IV preiau opoziţia mic-mare, finit-infinit, încetăţenită în prima carte a Bibliei şi o impun definitiv în istoria esteticii. Opoziţiile amintite sunt completate de dihotomia frumos-sublim pe care Burke şi Kant au surprins-o în analiza lor. Anonimul va fi primul asupra căruia ne vom opri păstrând o firească şi proclamată ordine istorică.

În cel de-al V-lea şi penultim capitol abordările contemporane sunt tratate concis, tripticul ales, mai puţin Hegel fiind într-o veritabilă antinomie cu problematica urmărită până acum. Punctele de vedere antinomice nu ne pot ajuta de cât să tragem o concluzie finală, născută şi bazată pe analiza atentă şi pertinentă a etapelor derulate.

Trimiterile bibliografice sunt preponderent axate atât pe exegeţi români cât şi străini, cât mai ales pe analiza atentă a textelor autorilor analizaţi. În dorinţa de a aprofunda tema, dar şi în limitele cunoaşterii temeinice a unei singure limbi străine am parcurs şi excelentul studiu ce urmăreşte etapele trecerii de la epoca clasică la cea romantică scris de Walter Bate

Preview document

Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 1
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 2
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 3
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 4
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 5
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 6
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 7
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 8
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 9
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 10
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 11
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 12
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 13
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 14
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 15
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 16
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 17
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 18
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 19
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 20
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 21
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 22
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 23
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 24
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 25
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 26
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 27
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 28
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 29
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 30
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 31
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 32
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 33
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 34
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 35
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 36
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 37
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 38
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 39
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 40
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 41
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 42
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 43
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 44
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 45
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 46
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 47
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 48
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 49
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 50
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 51
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 52
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 53
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 54
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 55
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 56
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 57
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 58
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 59
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 60
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 61
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 62
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 63
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 64
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 65
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 66
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 67
Sublimul sau mai Mult decât Frumosul - Pagina 68

Conținut arhivă zip

  • Sublimul sau mai Mult decat Frumosul.doc

Alții au mai descărcat și

Curentul Latinist

Curentul latinist reprezinta prelungirea si amplificarea ideilor Scolii Ardelene in cursul secolulul al XIX-lea, actiunea lui desfasurandu-se...

George Bacovia - Reprezentant al Simbolismului

Simbolismul este un curent literar ce a luat naștere în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în literatura franceză, ca o reacție la retorismul...

Originea și Evoluția Limbii Române

Istoricii antici fixeaza catre mijlocul secolului al VIII-lea i.e.n. (mai precis,in 753)data intemeierii Romei de catre legendarul Ro-mulus. Ne...

Lesson Plan - World Class, Longman

-School : no. 10 Bacau -Teacher Level : beginners -Time : 50’ -Grade : 5th -Textbook: World Class, Longman -Lesson: Following people...

Seminar Lucian Blaga

OBIECTIVE: Principalul obiectiv al cursului constã în (re)familiarizarea studentilor cu opera filosoficã a lui Lucian Blaga, îndeosebi cu acele...

Calcul Lingvistic

7.1. Consideraţii generale asupra fenomenului Situat la graniţa dintre împrumut şi creaţie internă, calcul lingvistic este un fenomen pe cât de...

Bazele Agrobiologice ale Mecanizării

Tema: Pedologia ca ştiinţă Subiectele: 1. Obiectivele pedologiei ca ştiinţă. Solul şi factorii de solificare 2. Noţiuni de fertilitate. Tipuri...

Te-ar putea interesa și

Mitul lui Faust în Viziunea lui Marlowe, Goethe și Valery

Mitul lui Faust „Eu, Doctor Johannes Faust, atestez în virtutea acestui document public că, ajutat de daruri transmise prin graţia celui de Sus,...

Comicul în opera lui Ion Luca Caragiale

Am ales să scriu despre I. L. Caragiale, în primul rând, pentru că este singurul clasic modern. Modernitatea lui Caragiale este dovedită de faptul...

Dimensiunea Estetică a Magiei

INTRODUCERE Fiecare timp, fiecare eră îşi are magia ei.Discutând despre magie şi căutându-i manifestările în toată istoria lumii, observăm că ea...

Estetica sublimului

Estetica este o ştiinţă umanistă. Deşi denumită ca atare şi atestată abia din secolul al XVIII-lea, mai precis în anul 1750, la apariţia lucrării...

Analiza Concepției despre Natura și Condiția Umană în Viziunea lui Vincent Van Gogh

Introducere Mulţi utilizează termenul “personalitate” pentru a desemna cea mai evidentă trăsătură sau pentru a se referi la abilităţile sociale a...

Frumusețea în afaceri

Frumusețea este definită ca un aspect care aduce bucurie persoanei care o deține. Când spunem că ceva este frumos, recomandăm celorlalți că ar...

Studiu de caz - diversitatea tematică stilistică și de viziune în poezia interbelică

- PREMISA In anii 20’ -30’, literatura a fost profund marcata de doua fenomene : manifestarea simbolismului si teoretizarea sincronismului....

Estetică științifică

Mediul tehnic este în egală măsură un mediu intelectual, spiritual şi material. Acest mediu inteligent se constituie din ansamblul structurilor...

Ai nevoie de altceva?