Bătrânețe Activă

Bătrâneţe activă

I. Argument

Având în vedere că în România, în anul 2010, în mediul rural au fost înregistrate 1.055.921 de persoane cu vârsta peste 60 de ani (persoane care sunt excluse de pe piaţa muncii odată cu pensionarea), ne-am propus să elaborăm o micro-cercetare calitativă, pornind de la teoria dezangajării sociale, pentru a afla în ce măsură aceste persoane îşi menţin activitatea în cadrul comunităţii.

II. Considerente generale prinvind îmbătrânirea

Sunt considerate a fi persoane vârstnice cele care se află în perioada în care se manifestă un declin pe plan fiziologic, psihologic şi social, ca urmare a evoluţiei fireşti din punct de vedere biologic. Îmbătrânirea este ansamblul proceselor pe care le suferă un organism, după faza sa de dezvoltare (Fontaine 2007).

Cu toate că procesul de îmbătrânire se manifestă diferit de la un individ la altul, literatura de specialitate, stabileşte totuşi diferite periodizări ale vârstelor.

Conform tipului fundamental de activitate (Verza 1981) avem:

a) subperioada de trecere la bătrâneţe : 65-75 de ani.

b) subperioada bătrâneţii medii: 75-85 de ani.

c) subperioada marii bătrâneţi : peste 85 de ani.

Manifestările comportamentale diferite, ca urmare a apariţiei procesului de îmbătrânire, sunt interesante din perspectiva capacităţii funcţionale a individului, deoarece aptitudinea individului de a realiza activităţi cotidiene, va determina definirea rolului şi statutului său social.

Gradul în care un individ de vârsta a treia, este capabil să efectueze diferite activităţi cotidiene, determină trei categorii funcţionale, după cum urmează:

- independenţii, sunt persoanele care fară nici o dificultate îndeplinesc toate activităţile cotidiene cu care se confruntă;

- fragilii, sunt persoanele care întâmpină dificultăţi în îndeplinirea unor activităţi cotidiene;

- dependenţii, sunt cei care nu pot realiza singuri mai mult de o activitate şi grupează persoane de peste 75-85 de ani, fiind considerate a fi persoane de vârsta a patra.

III. Vârstnicii activi - despre conceptul îmbătrînirii active

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat conceptul de îmbătrânire activă: promovarea unui stil de viaţă sănătos, prevenirea bolilor senescenţei şi îmbunătăţirea potenţialului fizic, psihic şi social. Termenul de „activă” presupune continuarea persoanelor vârstnice în viaţa economică, socială, culturală, spirituală şi nu numai la abilitatea de a fi activ din punct de vedere fizic sau de a-şi continua munca. Astfel, vârstnicii pot contribui la binele familiei şi comunităţii din care fac parte, iar scopul îmbătrânirii active este să crească speranţa de viaţă sănătoasă şi calitatea vieţii persoanelor vârstnice, inclusiv a celor cu handicap. Obiectivele sunt: reducerea deceselor premature, a dizabilităţilor şi a bolilor cronice, creşterea calităţii vieţii, reducerea costurilor îngrijirilor medicale.

De zece ani pe 1 Octombrie este marcată "Ziua Internaţională a Vârstnicului". Instituţiile administrative ale statului se implică de la un an la altul - prin comparaţie – din ce în ce mai mult. Dupa cum reiese din al doilea raport demografic din 2008 al Comisiei Europene, intitulat „Satisfacerea nevoilor sociale într-o societate în curs de îmbătrânire”, Uniunea Europeană se confruntă cu un fenomen accentuat de îmbătrânire a populatiei. Conform ultimelor previziuni ale Eurostat, publicate în 2008, până în 2060 în Uniunea Europeană vor fi numai două persoane de vârstă activă (între 15 si 64 ani) pentru fiecare persoană de peste 65 de ani, în comparaţie cu raportul actual de patru la unu. Această tendinţă se asteaptă să atingă punctul culminant între anii 2015 şi 2035.

Parlamentul şi Consiliul European au propus numirea anului 2012 ca Anul european al îmbătrânirii active. În contextul creșterii favorabile incluziunii, Comisia subliniază importanța promovării unei îmbătrâniri sănătoase și active a populației pentru a contribui, între altele, la obținerea unei rate ridicate a ocupării forței de muncă, la investiții în dezvoltarea competențelor și la reducerea sărăciei.

Anul ar trebui considerat drept evenimentul major al unei serii de inițiative de anvergură în perioada 2011-2014, în cursul căreia UE își va concentra o mare parte din programele și politicile sale pe tema îmbătrânirii active și va institui un cadru în care noi inițiative și parteneriate, sprijinind îmbătrânirea activă la toate nivelurile (state membre, parteneri regionali, locali sau sociali, societate civilă) să poată fi promovate și mediatizate.