Biografia lui Seneca

Lucius Annaeus Seneca, cum se numea, întocmai ca şi tatăl său, s-a născut la Corduba, în Hispania, într-o familie din elita provincială, adică din ginta Annaeilor. Această familie provenea din rândurile unor colonişti romani, stabiliţi de multă vreme în sudul Hispaniei. Seneca, ajuns ulterior consul, a fost aşadar şi el un „om nou", homo nouus, precum Cicero şi atâţia alţi literaţi romani. Tatăl scriitorului era Seneca retorul. Helvia, mama lui, era o matroană de înaltă reputaţie morală. A avut doi fraţi: unul mai vârstnic, Lucius Annaeus Novatus, ulterior adoptat de senatorul lunius Gallio, şi altul mai tânăr, Marcus Annaeus Mela, rămas cavaler şi tată al poetului Luian.

Data nasterii filosofului ramane o necunoscuta, dupa biograful sau roman, Eugen Cizek intre anul 1 i.Hr si anul 1 d. Hr. A fost însă adus la Roma, la o vârstă foarte fragedă. Aici a primit o educaţie complexă, retorică, însă şi filosofică. Tatal sau, un aparator al traditiei clasice, apartine epocii ciceroniene, traind cu un puternic sentiment de intristare asupra vremurilor trecute, mult mai fericite decat prezentul decazut in care traia.

Astfel el va veghea atent asupra fiilor sai ,scriind si o carte la indemnul si spre folosul fiilor sai “Controversiae Suasoriae”.

Daca tatal sau era partizanul traditionalei severitati romane, cultivat si privind cu neincredere timpurile noi, mama sa in schimb este un exemplu miscator de iubire, devotement si delicatete.

“Simtul datoriei, devotamentul generos si rabdarea suferintei, delicatetea si gustul placerilor simple, vor fi darul cel mai de pret pe care Helvia il va transmite fiului ei.” Tot ce e mai bun in Seneca e datorat mamei sale. Filosoful va avea o sanatate subreda chiar dupa nastere, insa pe parcursul vietii, cu ajutorul matusii sale, s-a facut mai bine, dar niciodata pe deplin.

La Roma a urmat invataturile unui gramaticus, lucru pe care Seneca nu l-a apreciat in mod deosebit, dar care ii va da o buna cunoastere a literaturii latine. Cel care va avea o influenta importanta asupra lui, este filosoful Sotion, un alexandrin care raspandea idei de origine pitagoreica, recomandand elevilor sa nu manance nici un fel de carne. Seneca a fost vrajit de cuvantarile maestrului sau si timp de un an nu a mancat deloc carne, decat la insistentele tatalui sau, care se temea pentru sanatatea lui si de faptul ca “invatamantul pitagoreic a lui Sotion se apropia prea tare de doctrine religiosae egiptene”

Seneca se abtinea de la consumul de carne pentru a dezvolta in el agilitatea spiritului, insa el nu a fost niciodata atras de credintele orientale si nici nu s-a convertit vreodata la iudaism. Fiind insa sub tutela parintilor el nu putea ramane la nesfarsit in scoala filosofilor si la varsta de 20 de ani parcurge primele etape spre a intra in senat. In aceasta perioada zelul sau pentru filosofie a slabit putin, insa va practicea cu ardoare retorica, devenind unul dintre primi oratori ai vremii sale. Tot acum isi desavarseste studiile literare, citind cu sarguinta poetii Virgiliu si Ovidiu, iar tragediile sale vor fi impregnate de amintirea lui Horatiu.

Se implica in activitatile societatii contemporane si va deveni un “om de lume”, lucru care starneste un conflict interior cu dorinta sa de a medita la misterele lumii, conflict care va fi purtat pe tot parcursul vietii sale.

Timp de cativa ani starea sanatatii sale il sileste sa intrerupa cariera oficiala si ii va aduce chiar gandul sinuciderii, oprit insa de teroarea pe care ar simti-o tatal sau care ajunsese la batranete.

In anul 25 ajunsese la varsta de a candida la questura, insa starea sa de sanatate era foarte grava, el neavand nici puterea nici dorinta de a intra in senat si la sfatul medicilor s-a luat decizia de a pleca in Egipt, unde uscaciunea climei si ajutorul matusii sale, sotia prefectului locului, care odinioara il purtase in brate, ii va fi de mare ajutor. Nu se stie la ce data a plecat in Egipt, dar se stie ca s-a intors de acolo spre anul 31 cu matusa sa, cel mai probabil primavara. Perioada petrecuta in egipt a durat cel mult 5 ani, insa lucrarile lui Seneca nu ne informeaza decat putin despre activitatea sa de aici. Cu siguranta nu a stat doar in Alexandria (al carui climat nu ii pria iarna) ci a vizitat si Egiptul de sus. Unele fragmente din opera “Chestiuni naturale” il arata pe Seneca interesat de antichitatile egiptene si mai mult chiar de traditiile sacre in care parea sa vada explicarea legendelor clasice.