Critica Facultății de Judecare

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Filosofie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 21 în total
Cuvinte : 10279
Mărime: 44.57KB (arhivat)
Cost: 7 puncte

Extras din document

“Critica facultăţii de judecare” , această creaţie aparţine marelui filosof modern Immanuel Kant Lucrarea dată este creată din două părţi , în prima parte are loc o perspectivă trasată artei din punct de vedere estetic , în a doua parte se vorbeşte despre o critică a facultăţii de judecare teleologice.

Preocuparea critică a facultăţii de judecare este de a stabili dacă facultatea de judecare , termen mediu între intelect şi raţiune în ordinea facultăţilor noastre de cunoaştere conţine şi ea principii a priori proprii. Facultatea de judecare în genere este facultatea de a gândi particularul ca fiind cuprins în general În determinarea judecăţii de gust dacă este estetică ar fi nevoie ca reprezentările să fie raţionale în ceea ce priveşte raportul la subiect , adică la sentimentul său Vorbind de agreabil după Kant ni se creează ideea că este ceea ce ne place , chiar prin faptul că place.

Se spune de agreabil că nu doar place , ci că dă senzaţie de mulţumire, senzaţie care creează o armonie cu propriul gust De fapt ceea ce ne place este şi bun , realizat prin intermediul raţiunii a unei plăceri se ajunge la constatarea că acel ceva este bun comparând agreabilul cu bunul , acesta din urmă este reprezentativ în tip ce agreabilul înseamnă desfătare , se ajunge la ideea că bunul , agreabilul şi frumosul desemnează dorinţa ce introspectează plăcere. În ceea ce priveşte judecata care este modalitatea de apreciere ea se raportează la sociabilitate, deoarece se bazează pe reguli empirice , judecăţile aspiră la valabilitate universală care este privită prin două moduri : obiectiv şi subiectiv

Starea sufletească se afundă în comunicabilitaea universală şi desemnează judecata de gust Kant ne îndrumă spre viziunea că nu întotdeauna e necesar să înţelegem prin raţiune , deoarece mai întâi de toate conteză scopul

Principiul a priori este un fundament pe care se întemeiază judecata de gust Atracţia şi emoţia determină în mare parte o judecată de gust dacă vorbim la general doar în cazul judecăţii de gust pură nu se trasează nici o tagenţă cu emoţia şi atracţia

Frumosul se află într- o legătură cu gustul , orice fenomen frumos provoacă o frumuseţe care este liberă şi dependentă

Judecăţile reflexive estetice sunt : agreabilul care evocă o notă de dorinţe , în judecarea influenţei sale asupra sufletului are o importanţă masa senzaţiei agreabile Frumosul este ceea ce ne place prin simpla apreciere , este evident faptul că nu există prin mijlocirea senzaţiei raportate la un concept al intelectului , astfel concretizăm ideea că frumosul trebuie să placă fără nici un interes

Sublim este aceea ce place nemijlocit prin opoziţia sa faţă de interesul simţurilor

Atât frumosul cât şi sublimul se raportează la temeiuri subiective : pe de o parte , la temeiuri ale sensibilităţii favorabile intelectului contemplativ , pe de altă parte , la temeiuri care se opun sensibilităţii prin conformitatea lor cu scopurile raţiunii practice

Prin „ Critica facultăţii de judecare ” înţelegem că frumosul ne pregăteşte să iubim ceva , chiar natura , în mod dezinteresat , iar sublimul să preţuim ceva chiar înpotriva interesului nostru Garantarea legitimităţăii unui tip de judecăţi este dedeucţia care este obligatorie doar dacă judecata pretinde că este necesară.

Întotdeauna judecata de gust caracteristică unui obiect este singulară , doar intelectul poate să ajungă la o judecată universală prin compararea obiectului cu ceea ce provoacă plăcere. Gustul desemnează un principiu subiectiv , putem să vorbim de două judecăţi care se aseamănă totuşi se deosebesc : judecata de gust şi judecata logică ; judecata de gust nu subsumează conceptul în timp ce judecata logică subsumează o reprezentare a conceptelor obiectelor.

Preview document

Critica Facultății de Judecare - Pagina 1
Critica Facultății de Judecare - Pagina 2
Critica Facultății de Judecare - Pagina 3
Critica Facultății de Judecare - Pagina 4
Critica Facultății de Judecare - Pagina 5
Critica Facultății de Judecare - Pagina 6
Critica Facultății de Judecare - Pagina 7
Critica Facultății de Judecare - Pagina 8
Critica Facultății de Judecare - Pagina 9
Critica Facultății de Judecare - Pagina 10
Critica Facultății de Judecare - Pagina 11
Critica Facultății de Judecare - Pagina 12
Critica Facultății de Judecare - Pagina 13
Critica Facultății de Judecare - Pagina 14
Critica Facultății de Judecare - Pagina 15
Critica Facultății de Judecare - Pagina 16
Critica Facultății de Judecare - Pagina 17
Critica Facultății de Judecare - Pagina 18
Critica Facultății de Judecare - Pagina 19
Critica Facultății de Judecare - Pagina 20
Critica Facultății de Judecare - Pagina 21

Conținut arhivă zip

  • Critica Facultatii de Judecare.doc

Alții au mai descărcat și

Existența creștină autentică și formele sale decăzute

Ceea ce mi-am propus să arăt în această lucrare este ceea ce înseamnă creştinismul în virtutea unei existenţe autentice care se delimitează de...

Dincolo de Angoasă

Continua redescoperire a subiectivităţii umane, ca realitate profundă a eului fiecărei fiinţe în termenii libertăţii de învăţare, devine premisa...

Viață după Moarte

La aceasta întrebare atât religia cât si filosofia ofera o varietate de raspunsuri, unele credibile altele nu. Explicatiile lor adesea se contrazic...

Dimensiunea Estetică a Magiei

INTRODUCERE Fiecare timp, fiecare eră îşi are magia ei.Discutând despre magie şi căutându-i manifestările în toată istoria lumii, observăm că ea...

Epicurism, Scepticism și Stoicism

Pentru a putea vorbi despre cele trei curente filosofice, respectiv : epicurism, scepticism si stoicism, se cuvine mai întâi a vorbi de unde...

Estetica Ambientală

Estetica ambientală Estetica amenajărilor interioare Camerele au tot felul de dimensiuni, in functie de ce anumea gandea arhitectul atunci cand...

Morală și Sinucidere în Condiții Extreme

Actiunea umana sta in chip necesar sub categoria moralitatii, fiindca nu se poate indrepta decat sau spre bine sau spre rau. Binele si raul apar ca...

Aforisme și Scrisori - Friedrich Nietzsche

Scrisoriile lui Friedrich Nietzche au fost publicate pentru prima dată în 1902-1909. Ecoul lor a rămas restrâns multă vreme deoarece Nietzche în...

Te-ar putea interesa și

Etica Datoriei în Concepția lui Immanuel Kant

ETICA DATORIEI ÎN CONCEPŢIA LUI IMMANUEL KANT 1. FILOSOFIA KANTIANĂ Născută ca cel mai frumos dar pe care zeii l-au făcut oamenilor, filosofia a...

Etică și morală

I. Definiţii, Generalităţi Încă din vremuri îndepărtate oamenii au fost preocupaţi de reglementarea relaţiilor dintre ei cu ajutorul unor norme...

Sublimul sau mai Mult decât Frumosul

Introducere: Ne asumăm prin această lucrare o ipostază de istoric al unei teme derulată în plan teoretic. Teoria sublimului a cunoscut doar...

Conceptul antropologiei la Kant. Importanță filosofiei kantiene pentru dezvoltarea antropologiei filo

Rezumat Am prezentat concepţia lui Immanuel Kant despre om, elementele de antropologie ale acestei concepţii. În capitolul introductiv am făcut o...

Filosofia idealistă a lui Immanuel Kant

I. INTRODUCERE Biografie. Nascut ca cel mai frumos dar pe care zeii l-au facut oamenilor, filosofia a aparut ca raspuns la intrebarile: ce este...

Kant - Filosofia Dreptului

Immanuel KANT Născută ca cel mai frumos dar pe care zeii l-au făcut oamenilor, filosofia a apărut ca răspuns la întrebări: ce este existenţa; care...

Estetica sublimului

Estetica este o ştiinţă umanistă. Deşi denumită ca atare şi atestată abia din secolul al XVIII-lea, mai precis în anul 1750, la apariţia lucrării...

Rolul Privirii în Relația Dintre Sine și Celălalt

Privirea are unul dintre cele mai importante roluri atât în comunicarea cu ceilalţi, cât şi în comunicarea cu sine. Comunicarea şi interacţiunea cu...

Ai nevoie de altceva?