Dincolo de Angoasă

Proiect
9/10 (1 vot)
Domeniu: Filosofie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 40 în total
Cuvinte : 28658
Mărime: 76.19KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dranca Gabriel
angoasa la Kierkegaard,excelent

Extras din document

Continua redescoperire a subiectivităţii umane, ca realitate profundă a eului fiecărei fiinţe în termenii libertăţii de învăţare, devine premisa oricărei revendicări a autorealizării. În acest sens, Kierkegaard poate reprezenta un parcurs detaliat şi punctual pentru descoperirea căii subiectivităţii, care, trecând prin etică, îşi are ţinta în adevăr şi fericirea eternă. Astfel trebuie înţeles vibrantul şi pătimaşul protest kierkegaardian faţă de primatul raţiunii lipsite de căldură, care-l face să noteze în Jurnal, referitor la lupta pentru etică: „pretutindeni raţiune. În loc de dragoste totală, mariaj din raţiune. În loc de ascultare necondiţionată, obedienţă din raţiune. În loc de Credinţă, cunoaştere prin raţiune. În loc de încredere, garanţii. În loc de risc, probabilitate, calcul prudent. În loc de acţiune, simple întâmplări. În loc de singular, multiplu. În loc de personalitate, obiectivitate impersonală”.

Orice proiect educativ este condamnat la nerealizare dacă nu face dovada unei corecte viziuni asupra realităţii şi a unei reflecţii adecvate asupra naturii umane; acest lucru îl riscă, astăzi, multe tipuri de programe educative, în ciuda bunelor lor intenţii de „demasificare” şi de punere în valoare a lumii sentimentelor. În acest mediu, analiza kierkegaardiană poate deveni un punct de referinţă, deoarece reflectă modul în care fiecare individ este chemat să devină o personalitate unică. De aceea, tema angoasei, ca sentiment de bază al omenirii care descoperă lumea posibilităţilor de viaţă, se prezintă ca teren decisiv unde omul este chemat să-şi joace cartea propriei existenţei. Dar prospectarea unor scopuri educative şi delimitarea unor sisteme de învăţare este întotdeauna o întreprindere sortită eşecului, dacă nu este luată în considerare problema centrală a existenţei, referitoare tocmai la modul în care omul îşi poate alege propria direcţie de viaţă, depăşind angoasa posibilităţilor; formularea unor finalităţi educative poate deveni o referinţă existenţială concretă, de fapt, numai dacă se pun în valoare capacităţile autentice ale fiecărui individ. Acceptarea condiţiei de angoasă şi modul de depăşire a ei reprezintă lecţia iniţială oferită de Kierkegaard, în scopul realizării depline a libertăţii umane.

Centrul analizei noastre s-a deplasat apoi asupra conceptului de subiectivitate, ca dimensiune etică a omului şi centru al libertăţii. Existenţa umană se dezvăluie la Kierkegaard ca o cunoaştere a propriei singularităţi, de vreme ce „a exista înseamnă, mai ales, a fi singular”, dar în asemenea termeni încât, doar prin asumarea devenirii noastre „spirit”, se poate înţelege sensul propriei autoactivităţi. În acest sens, mesajul kierkegaardian este prospectat în termeni autoeducativi, deoarece – după cum se evidenţiază în concluzia la Il concetto dell’angoscia (Conceptul de angoasă) – „adevăratul autodidact este, în aceeaşi măsură, un teodidact”.

Fenomenul angoasei

Perspectiva filosofică

În lucrarea L’esistenzialismo è un umanismo (Existenţialismul este un umanism), Sartre – corelând conceptul de angoasă cu acela de responsabilitate – evidenţiază situaţia de dezorientare de nedepăşit care caracterizează condiţia umană.

Dintr-o asemenea perspectivă, angoasa pătrunde în om odată cu problema alegerii şi anume atunci când, pe de o parte, el îşi dă seama că este chemat în situaţia existenţială să decidă, dar, pe cealaltă, nu există valori transcendente care să-l poată inspira şi criterii absolute la care să se raporteze. Astfel, omul rămâne angoasat în mod intrinsec, tocmai pentru că „el este legislatorul care alege pentru sine şi pentru întreaga omenire”, fără a putea avea odată o verificare de sens a propriilor alegeri. Din această condamnare la autodeterminarea valorilor, din imperativele morale şi din alegeri – radicalizarea extremă principiului kantian a autonomiei şi a concepţiei fichteene a independenţei eului – rezultă atmosfera angoasantă care caracterizează sfera comportamentelor existenţiale.

Dezvăluirea existenţială a angoasei, din această perspectivă, nu constituie preludiul vreunei simfonii posibile a libertăţii; ea devine, mai curând, confirmarea ineluctabilă a raportării fiinţei la aparenţa sa fenomenală. Conform unei astfel de teze, angoasa constituie, în mod esenţial, dimensiunea umană, astfel ca posibilitatea libertăţii să nu se poată prezenta altfel decât în şi prin angoasa însăşi.

Atât în analiza heidegeriană, cât şi din punct de vedere sartrian angoasa reprezintă sentimentul fundamental al condiţiei umane, ca percepţiei a limitării şi a caracterului de nedepăşit al temporalului. În această optică, omul nu poate scăpa de angoasă, pentru că nu se poate ridica deasupra conştiinţei morţii şi a neantului. Dimensiunea angoasei pare, astfel, constitutivă pentru însăşi conştiinţa umană în raportarea ei la lume.

În determinarea ei ca fenomen psihic, angoasa existenţială se configurează ca dimensiune care încorsetează libertatea umană, ceea ce-i face problematică depăşirea, chiar şi prin încercare de găsire a unei ieşiri cu ajutorul exclusiv al instrumentelor logicii formale. Din această perspectivă filosofică, natura umană pare structurată în mod constitutiv de către angoasă, orice tentativă de depăşire a ei fiind aprioric sortită eşecului. Aceasta este sensul constării falimentare prin care se poate observa, împreună cu Zavalloni, că „angoasa

Preview document

Dincolo de Angoasă - Pagina 1
Dincolo de Angoasă - Pagina 2
Dincolo de Angoasă - Pagina 3
Dincolo de Angoasă - Pagina 4
Dincolo de Angoasă - Pagina 5
Dincolo de Angoasă - Pagina 6
Dincolo de Angoasă - Pagina 7
Dincolo de Angoasă - Pagina 8
Dincolo de Angoasă - Pagina 9
Dincolo de Angoasă - Pagina 10
Dincolo de Angoasă - Pagina 11
Dincolo de Angoasă - Pagina 12
Dincolo de Angoasă - Pagina 13
Dincolo de Angoasă - Pagina 14
Dincolo de Angoasă - Pagina 15
Dincolo de Angoasă - Pagina 16
Dincolo de Angoasă - Pagina 17
Dincolo de Angoasă - Pagina 18
Dincolo de Angoasă - Pagina 19
Dincolo de Angoasă - Pagina 20
Dincolo de Angoasă - Pagina 21
Dincolo de Angoasă - Pagina 22
Dincolo de Angoasă - Pagina 23
Dincolo de Angoasă - Pagina 24
Dincolo de Angoasă - Pagina 25
Dincolo de Angoasă - Pagina 26
Dincolo de Angoasă - Pagina 27
Dincolo de Angoasă - Pagina 28
Dincolo de Angoasă - Pagina 29
Dincolo de Angoasă - Pagina 30
Dincolo de Angoasă - Pagina 31
Dincolo de Angoasă - Pagina 32
Dincolo de Angoasă - Pagina 33
Dincolo de Angoasă - Pagina 34
Dincolo de Angoasă - Pagina 35
Dincolo de Angoasă - Pagina 36
Dincolo de Angoasă - Pagina 37
Dincolo de Angoasă - Pagina 38
Dincolo de Angoasă - Pagina 39
Dincolo de Angoasă - Pagina 40

Conținut arhivă zip

  • Dincolo de Angoasa .doc

Alții au mai descărcat și

Existenta Crestina Autentica si Formele Sale Decazute

Ceea ce mi-am propus să arăt în această lucrare este ceea ce înseamnă creştinismul în virtutea unei existenţe autentice care se delimitează de...

Viață după Moarte

La aceasta întrebare atât religia cât si filosofia ofera o varietate de raspunsuri, unele credibile altele nu. Explicatiile lor adesea se contrazic...

Problema Miracolelor

Inainte de a incepe dezbaterea problemei miracolelor consider necesar sa incercam sa definim termenul “miracol”. Miracol (lat. “miraculum”-...

Morală și Sinucidere în Condiții Extreme

Actiunea umana sta in chip necesar sub categoria moralitatii, fiindca nu se poate indrepta decat sau spre bine sau spre rau. Binele si raul apar ca...

Epicurism, Scepticism și Stoicism

Pentru a putea vorbi despre cele trei curente filosofice, respectiv : epicurism, scepticism si stoicism, se cuvine mai întâi a vorbi de unde...

John Locke

1. Istoric despre viaţa lui John Locke John Locke s-a născut în anul 1632 la Wrington, o localitate Ia cinci mile depărtare de oraşul Bristol....

Etica Buddhistă

INTRODUCERE Etica Buddhistă este foarte interesantă, însă nu prea acceptată de adepţii eticii creştine. Cu toate acestea a fost una dintre primele...

Omul si Conditia Umana

Preocuparea omului pentru cunoaşterea de sine este una permanentă. Discipline precum biologia, istoria, sociologia au ca obiectde cercetare fie...

Ai nevoie de altceva?