Muzică tinerilor și exprimarea violentă a protestului social

Introducere

Muzica existã încă din cele mai vechi timpuri, dar astăzi e recunoscută ca având mult mai multe funcţii ca în trecut. Pentru cei mai mulţi dintre noi muzica este o adevărată delectare care îţi oferă şi libertatea de a face diverse lucruri în timp ce o asculţi. Pentru alţii este un antidot la tot stresul zilnic. Dar exista şi situaţii în care muzica are efecte pe care mulţi nu le cunosc şi nici nu le pot concepe. Aici este vorba de acele genuri de muzică (hip-hop sau heavy metal) ce conţin versuri care încurajează abuzurile şi umilirea sexuală a femeilor, violenta, sinuciderea, sadismul sexual, ura faţă de diverse rase ori categorii sociale ale populaţiei şi chiar satanismul. Se cunosc foarte multe cazuri de sinucidere a unor tineri care, în scrisorile de adio, explicau motivele acţiunii lor. Aceste motive au putut fi regăsite şi în unele texte cantate de una sau alta din formatile rock pe care sinucigaşul le ascultă. De regulă, tinerii care asculta acest gen de muzică şi care decurg la acte de sinucidere sunt cei uşor influenţabili şi care consideră că au multe probleme sociale fără soluţii de rezolvare. Muzica hip-hop, foarte la modă acum şi gustata în special de tinerii cu vârste cuprinse între 14-22 de ani, are o influenţă negativă mai ales asupra vocabularului acestora. E bine de amintit că există şi mesaje hip-hop cu un caracter pozitiv prin care se urmăreşte luarea unor atitudini împotriva abuzului fata de copii în familie sau abuzului de droguri (nu şi de alcool). Videoclipurile nu fac decât să adauge o dimensiune vizuală muzicii. Sunt foarte numeroase videoclipurile unor mari artişti ca Madonna, George Michael s.a. în care scenele de sado-masochism şi homosexualitate abunda. Efectul cel mai sigur îl au videoclipurile care prezintă atât imagini cât şi versuri cu caracter negativ. Mesajele muzicii sunt şi mai puternice când provin direct de la staruri, eroi ce sunt adoraţi de fanii lor. Muzica joacă un rol important în procesul de învățare, în comunicarea interculturală și în general, în viețile noastre. Fiecare dintre noi are un tip de muzică preferat, un artist preferat, o melodie preferată și muzica pe care o ascultam spune multe despre personalitatea noastră. Însă, mai nou, se pare că persoalitatea noastră este influențată de muzică pe care o ascultăm și nu invers.

Violenţa, în special între tineri, este în creştere şi este considerată o problemă de sănătate publică. Se pune întrebarea dacă nu cumva anumite materiale video contribuie la epidemia de violenţă.

Violența necondiționată pe care o promovează anumite genuri muzicale (anumite forme de metal extrem sau rap) sau unele filme nu rămân fără impact în mintea privitorilor sau ascultătorilor, mai ales dacă aceștia sunt copii. Anumite limitări ale libertății de expresie sunt necesare în societate pentru protecția cetățenilor.Un exemplu de antecendent în acest sens este obscenitatea publică. Se vorbește mult despre influența muzicii rock asupra tinerilor, în special a genului metal. Astfel, auziți des că rockul îi face pe tineri violenți, îi face să se drogheze, îi face să consume alcool, îi îndepărtează de religie și de morală.

I. Rolul muzicii în viaţa tinerilor

Rolul muzicii în viaţa de zi cu zi este greu de observat. Empiric am putea spune că ne relaxează. Pe lângă acest rol muzica mai are unul: cel de a pune etichete. Exista rockari, rapari, manelişti, punkişti etc. care se diferenţiază între ei prin bijuterii, haine, piercinguri, tatuaje etc, elemente ce au rol de simboluri.

Muzica poate avea un rol important în formarea personalităţii tinerilor deoarece aceasta reprezintă o modalitate de exprimare a sentimentelor şi ideilor. Valorile promovate prin muzică pot fi conştientizate sau nu de către ascultători şi determină trăiri, atitudini şi comportamente care pot fi conforme cu învăţătura creştină sau opuse acesteia, uneori tinerii uita de religie şi imita comportamentul, limbajul şi ideile cântăreţilor chiar dacă uneori acestea sunt vulgare. Lipsa unei educaţii potrivite asociate cu un anumit gen de muzica poate duce la fapte de vandalism, unele melodii care promovează violenta, furtul etc pot fi ignoarate de ascultător la început dar apoi pot să îl deruteze şi să îl ducă spre drumul greşit.

Oamenii folosesc în unele situații muzica pe post de “etichetă”, în acest fel încercand să își comnice principiile, atidudinile sau preferințele din propria-i viață. Ceea ce este foarte grav e ca pasul până la rasism este foarte scurt. Adolescenții încep astfel să își aleaga grupuri în funcție de genul muzical pe acre îl asculta, să se discrimineze intre ei, sa se urasca doar din motivul apartenentei unor “tabere diferite”.

Unele genuri muzicale si-au dobandit chiar anumite prejudecati sociale. Spre exemplu, muzica rock este asociata unei persoane care poarta imbracaminte in culoarea negru in marea majoritate a timpului, care promoveaza satanismul, care este mereu suparata si are manifestari violente fata de cei din jur. Astfel, in confruntarile dintre diferitele tabere, daca persoanele implicate asculta rock, automat ele se fac vinovate de coflictul iscat sau de daunele ce se produc. Lucrurile rele ce se intampla intr-o comunitate sunt de cele mai multe ori puse pe spatele “baiatului aluia care poarta pantalonii cu turul lasat si sapca invers” sau “tinerilor alora care au parul lung si lanturi la pantaloni”.

I.1 Genurile muzicale

Oameni care asculta aceeaşi muzică frecventează aceleaşi cluburi, baruri (unde se ascultă acea muzică şi le evita pe celelalte, pe cât posibil şi nu exhaustiv). Stilul preferat influenţează şi prieteniile, în sensul că există câteva a căror fani se amesteca mai greu printre ceilalţi (manele, punk. Aceasta explică de ce ascultăm genuri diferite de muzică, de ce în cadrul aceluiaşi gen, ne plac diferite melodii, de ce ne relaxează muzica (are efect cathartic), de ce ne uneşte şi de ce etichetam şi, în final, de ce se vinde atât (ne vorbeşte despre noi).