Rezumat Erich Fromm - Frica de Libertate

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Rezumat Erich Fromm - Frica de Libertate.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 17 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Filosofie

Extras din document

Istoria moderna se concentreaza in jurul efortului de eliberare din lanturile politice, economice si spiritual care incatusiau oamenii.Luptele pentru libertate au fost duse de catre ce asupriti, cei care doreau noi libertati, impotriva celor care aveau de aparat privilegii.Cit timp o clasa lupta pentru propria sa libertate de sub dominatie, credinta ei era ca lupta pentru libertatea ca atare.In ciuda ,multor esecuri,libertatea a si cistigat batalii.multi au murit in aceste batalii cu convingerea ca a muri in lupta impotriva asupririi era mai bine decit sa traiesti lipsit de libertate.Istoria parea sa dovedeasca faptul ca omul putea sa se conduca singur, sa ia decizii pentru sine, sa gindeasca sis a simte asa cum credea el de cuviinta.Principiile liberalismului economic,ale democratiei politice, ale autonomiei religioase si ale individualismului in viata personala dadeau expresie aspiratiei spre libertate.Una dupa alta, legaturile erau rupte.Omul a invins dominatia naturii si a devenit stapinul ei;a infrint dominatia bisericii sip e cea a statului absolutist.Abolirea dominatiei externe parea sa fie o conditie necesara si una suficienta pentru a atinge telul: libertatea.

Razboiul Mondial a fost privit de multi ca o ultima lupta, iar sfirsitul lui ca Victoria definitive a libertatii.insa n-au trecut prea multi ani pina sa se iveasca noi sisteme care negau tot ceeea ce oamenii credeau ca au cistigat in secole de lupta.Pentru ca esenta acestor noi sisteme care au luat efectiv comanda intregii vieti sociale si personale a omului era supunerea tuturor,cu exceptia unora,foarte putini,fata de o autoritate asupra careia nu aveau nici un control.La inceput, multi s-au consolat cu gindul ca Victoria sistemului autoritarist se datora nebuniei citorva indivizi si ca nebunia va duce la prabusirea lor,la momentul potrivit.Altii credeau cu infumurare ca italienilor sau germanilor le lipsea o perioada suficienta de practica democratic.O alta iluzie comuna, era ca Hitler obtinusera puterea asupra giganticului aparat de stat doar prin viclenie si imposture, ca ei guvernau numai prin forta, ca intreaga populatie era numai obiectul lipsit de vointa al inselaciunii si terorii.In anii care au trecut de atunci a devenit clar faptul ca aceste argument erau gresite.Am fost siliti sa recunoastem ca in Germania milioane de oameni erau tot atit de dornici sa renunte la libertate pe cit de dornici fusesera parintii lor sa lupte pentru ea;ca in loc sa-si doreasca libertatea,ei cautau cai de a fugi de ea; ca alte milioane erau indiferenti si nu credeau ca merita sa te bati sis a mori pentru apararea libertatii.De asemenea, trebuie sa recunoastem ca criza democratiei nu este o problema specifica Italiei sau Germaniei, ci una cu care se confrunta orice stat modern.Daca vrem sa luptam impotriva fascismului, trebuie sa-l intelegem.

Aceasta carte isi propune sa analizeze acei factori dinamici din structura de caracter a omului modern care in tarile fasciste l-au determinat sa doreasca sa renunte la libertate.

Cind fascismul a ajuns la putere era incapabil sa se creada ca omul ar putea sa manifeste asemenea inclinatii spre rau, asemenea sete de putere, asemenea lipsa de consideratie fata de drepturile celor slabi sau asemenea dorinta arzatoare de supunere.Doar citiva au fost constienti de clocotul vulcanului care precede izbucnirea sa:Nietzsche,Marx si Freud.

Freud si-a indreptat atentia catre observarea si analiza fortelor irationale si inconstiente care determina partial comportamentul uman.El a aratat ca aceste fenomene irationale urmau anumite legi si ca de aceea puteau fi intelese rational.A descoperit ca aceste manifestari erau reactii la influentele exercitate de lumea exterioara si, in mod special, de cele ce se petrecuse in prima copilarie.Dar Freud din cauza spiritului culturii sale nu a putut trece peste anumite limite.Aceste limite i-au stinjenit intelegerea individului normal si a fenomenelor irationale prezente in viata sociala. Freud a acceptat dihotomia fundamentala dintre oameni si societate, precum si faptul ca natura umana este rea.pentru el omul este antisocial.Societatea trebuie sa-l civilizeze, trebuie sa-I permita o anumita satisfacere directa a instinctelor biologice,trebuie sa rafineze si sa respinga impulsurile de baza ale omului.Ca urmare a acestei reprimari de catre societate a impulsurilor naturale se intimpla ceva miraculos: instinctele reprimate se trasforma in aspiratii valoroase din punct de vedere cultural si devin astfel baza umana a culturii.Freud a ales cuvintul “sublimare” pentru aceasta trecere ciudata de la represie la comportament civilizat.In teoria lui Freud relatia individului cu societate este in mod esential una statica: individul ramine acelasi, schimbindu-se numai in masura in care societatea exercita o presiune mai mare asupra instinctelor lui naturale sau ii permite o mai mare satisfactie.Freud intotdeauna considera individul in relatiile sale cu altii.In acceptia lui Freud, domeniul relatiilor umane este un schimb de satisfaceri ale nevoilor ddate biologic, in care relatia cu celalalt este intotdeauna un mijloc de atingere a unui scop,dar niciodata un scop in sine.

Contrar punctului de vedere a lui Freud, analiza oferita in aceasta carte se bazeaza pe asupritia ca problema cheie a psihologiei este aceea a felului specific al legaturilor individului cu lumea, si nu acea a satisfacerii sau a frustrarii uneia sau alteia dintre nevoile instinctuale; mai mult decit atit, se bazeaza pe asumptia ca relatia dintre om si societate nu este una statica.Desi exista anumite nevoi, cum ar fi foamea,sexul,setea care sunt comune omului, acele pulsiuni care fac posibile diferentele dintre caracterele oamenilor, ca dragostea si ura,setea de putere si dorinta arzatoare de supunere, sunt toate rezultate ale procesului social.Aceste inclinatii ale omului nu sunt parti ale unei naturi umane imobile si date biologic, ci rezulta din procesul social care creeaza omul.

Este tocmai sarcina psihologiei sociale sa inteleaga acest proces al crearii omului in istorie.De ce dintr-o epoca istorica in alta au loc anumite schimbari in caracterul omului.Psihologia sociala trebuie sa explice de ce iau nastere noi aptitudini si noi pasiuni bune sau rele.O alta sarcina a psihologiei este descoperirea anumitor mecanisme si legi inerenteale naturii umane.

Pentruu a intelege aceste mecanisme si legi inerente ar trebuie sa analizam ce este adaptarea si sa distingem intre adaptarea “statica” si cea “dinamica”.Prin adaptarea statica intelegem acea adaptare la modele care lasa nemodificaata intreaga structura de caracter si care implica numai adoptarea unei noi deprinderi.Prin adaptarea dinamica intelegem acel fel de adaptare in care un individ se adapteaza la anumite circumstante externe, acest gen de adaptare creeaza ceva nou in el, trezeste noi pulsuri si noi angoase.Ea este, in esenta, o adaptare la cele conditii externe (in special la cele din prima copilarie) care sunt irationale in sine si, in general vorbind, nefavorabile cresterii sii dezvoltarii copilului.Prezenta puternicilor impulsuri distructive sau sadice in grupurile sociale, ofera un exemplu de adaptare dinamica.

Fisiere in arhiva (1):

  • Rezumat Erich Fromm - Frica de Libertate.doc