Analiza acordurilor de finanțare a României de către FMI în perioada 1990-2017

Introducere

Fondul Monetar Internațional ( FMI) este o instituție financiară internațională ce reunește 186 de tări membre , aceasta a fost înființată în urma Conferinței Națiunilor Unite care a avut loc la Bretton Wooods în anul 1945 .

Resursele financiare ale Fondului Monetar Internațional sunt împărțite în două categorii :

- Resurse ordinare : reprezintă cotele de participare a statelor membre , venituri din dobânzi și comisioane , respectiv venituri din fondurile administrate de Fondul Monetar Internațional .

- Resurse extraordinare : reprezintă împrumuturile contractate .

Din anul 1952, FMI a pus la punct o tehnică mai elastică de acordare a împrumuturilor , este vorba de un acrd prelungit în medie de 12-18 luni , dar poate fi și mai scurt și mai lung , ajungând chiar la 3 ani.

Pentru rezolvarea problemelor , nu este suficient creditul acordat de Fondul Monetar Internațional , este esențial ca și țările care primesc credite să aplice o politică de ajustare adecvată care să le ajute să iasă din impas , deoarece este normal ca aceste țări să fi întâmpinat ceva dificultăți , altfel nu apelau la Fond.

Fondul Monetar Internațional a acordat țării noastre asistență tehnică în mai multe domenii , ca de exemplu :

- Domeniul fiscal și vamal

- Politica monetară și organizarea băncii Centrale

- Supraveghere bancară și statistică.

CAPITOLUL 1. ACORDURILE DE FINANȚARE ALE ROMÂNIEI DE CĂTRE FMI

1.1. Istoria acordurilor de finanțare ale României cu FMI

România este membră a Fondului Monetar Internațional începând cu data de 15 decembrie 1972 și în având această calitate a beneficiat de anumite împrumuturi , dar în același timp și-a exercitat drepturile. Astfel că țara noastră s-a folosit de împrumuturi curente în tranșe , dar și de altele cum ar fi acorduri stand-by și finanțare compensatorie . Țara noastră i-a parte la luarea unor decizii ale Fondului Monetar Internațional în cadrul Consiliului Guvernatorilor , această participare se face printr-un anumit număr de voturi care corespunde cu cota de participare . Pentru țara noastră ca guvernator este Ministrul Finanțelor , iar ca și supleant este Guvernatorul Băncii Naționale .

România începând cu data de 2 februarie 2016 are ca și cotă de participare 1,030 miliarde drepturi speciale de tragere (DST) iar majorarea se face cu 781,2 milioane DST , astfel ca în cazul acesta se ajunge la 1811,4 milioane DST , adică 0,38% din cota totală . Țara noastră deține 19 591 voturi , care sunt echivalentul a 0,39% din total , iar în cadrul Fondului Monetar Internațional aceasta face parte din grupul de țări care include : Armenia , Bulgaria , Bosnia Herțegovina , Cipru , Croația , Georgia , Israel , Macedonia , Ucraina , Moldova , Olanda , Muntenegru , iar din 2012 s-a alăturat Belgia și Luxemburg .

În anul 1952 au fost instituite aranjamentele stand-by , care au devenit mai flexibile , prin acces după anul 2009. Eligibile la aranjamentele stand-by sunt țările membre FMI ce au nevoie de finanțare externă , din care să își acopere deficitul balanței de plăți .

Primul Acord Stand-By dintre România și Fondul Monetar Internațional s-a aprobat la data de 3 octombrie 1975 și fiind finalizat cu succes un an mai târziu la data de 2 octombrie 1976, iar atunci țara noastră primind 95 milioane DST.

Al doilea Acord Stand-By care a adus României 64,1 milioane DST a fost aprobat la 9 septembrie 1977 și încheiat cu un an mai târziu pe data de 8 septembrie 1978.

În urma celui de-al treilea acord aprobat pe 15 iunie 1981 România trebuia să primească 1102,5 milioane DST , dar acesta fiind reziliat pe 14 ianuarie 1984 , România a primit numai 817,5 milioane DST.